2 intrări

35 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amia [At: PSALT. SCH. 169/18 / V: amiaz sn, (reg) ~z sn, (reg) amiez sn, (reg) ~azi[1] sf, ~zizi, ~ăzi sf, (înv; art) ~zădza[2] sf, ~ăzia sf / Pl: ~iezi, ~ieze / E: lat meridies, cf alb mjezdite] 1 av (Pop; uneori cop de zi) Momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). 2 av (Îvp; îlav) Cruce-~(zi) La zenit. 3 sf Timpul de la mijlocul zilei. 4 av (Îlav) În (sau întru, la) ~(zi) Amiază (1). 5 av (Înv; îlav) Pe la (sau către, spre) ~(zi) Către amiază (1). 6 (Îlav) După ~(zi) După amiază (1). 7 sm (Îvp; îlav) Deasupra ~zului La zenit. 8 av (Pop; îlav) De ~(zi) în jurul amiezii (1). 9 av (Mol; îalav) După-amiază (1). 10 av (Pop; îlav) De ~(zi) De prânz. 11 sf sau sn (îlav) Ziua la (sau în) ~za (sau ~zul) (cea sau cel) mare în plină zi. 12 sf (îlav) Ziua în ~ albă La prânz. 13 sf (Reg; îs) ~za oilor Timpul cuprins între ora 9 și ora 11 Cf miezul-zilei, sub amiază. 14 sf (Fig) Jumătatea vieții. 15 sf (Cct) Zenit. 16 sf (Reg; ccr) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei Si: prânz. 17 (înv; îs) Miazănoapte Sud. 18 sn (Reg; îf amiez) Loc unde stau vitele la amiază (1). corectată

  1. ~azi~azi Ladislau Strifler
  2. Varianta amiazădza nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

AMIÁZĂ, amiezi, s. f. 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). ◊ Loc. adj. De amiază = de prânz, de la ora prânzului. ◊ Expr. Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei. 2. (Concr.) Zenit. 3. (Reg.) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei; prânz. 4. (Înv.) Miazăzi, sud. [Var.: amiáz, amiéz s. n., amiázi, amiázăzi s. f.] – Din amiazăzi (< lat. ad mediam diem).

AMIÁZĂ, amiezi, s. f. 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). ◊ Loc. adj. De amiază = de prânz, de la ora prânzului. ◊ Expr. Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei. 2. (Concr.) Zenit. 3. (Reg.) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei; prânz. 4. (Înv.) Miazăzi, sud. [Var.: amiáz, amiéz s. n., amiázi, amiázăzi s. f.] – Din amiazăzi (< lat. ad mediam diem).

AMIÁZĂ, amiezi, s. f. (Și în forma amiazi) 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a soarelui deasupra orizontului (corespunzător orei 12). Amiaza urcă spre amurg. În parc, alături, cîntecele curg. POEZ. N. 293. Văzduhul neclintit al amiezii ne cocea ca în cuptor. SADOVEANU, N. F. 73. (Precedat de prepoziții, în loc. adv.) La (sau, mai rar, în) amiază = la ora 12 din zi, la prînz. Ne așezăm, ca și la amiază, în jurul mesei. STANCU, D. 37. În amiazi, venind pe vale, Întîlnii pe Lina-n cale. COȘBUC, P. I 49. Îi zise că tocmai la amiazi, cînd va fi soarele în cruci, să înalțe o prăjină. ISPIRESCU, L. 127. După amiază = după ora 12 din zi, după prînz. A fost pe la mine ieri după amiază.Eu gîndesc... pe după amiază să-ți pun de-a binele nora în Piatră. CREANGĂ, P. 115. (Substantivat) Am lucrat o după-amiază întreagă. Înainte de amiază = înainte de ora 12 din zi, înainte de prînz. Era într-o duminică, înainte de amiază. PAS. L. I 8. Pe la (sau către, aproape de sau, regional, de) amiază = pe la ora 12 din zi, cam în timpul prînzului. Cătră amiază mă întorceam de la gimnaziu mormăind o declinare elină. SADOVEANU, N. F. 32. Am ajuns aproape de amiază. CAMIL PETRESCU, U. N. 203. Nu mai era de chip să doarmă cum dormea alte dăți, pînă pe la amiază. CREANGĂ, P. 264. De amiază, cînd a veni cerbul aici la izvor să beie apă... să ieși încetișor. CREANGĂ, P. 225. ◊ Loc. adj. De amiază = de prînz, de la ora prînzului. Mi-e sufletul în soarele de-amiază Pe holde risipit ca vîntul cald. BENIUC, V. 55. Adîncurile zării se tot îndepărtează, Plutind ca niște ape în arșița de-amiază. IOSIF, P. 88. Gheorghe Geantă... pe mine, nemernicul, m-a adus de multe ori cu vînat, la conacul de amiazi. ODOBESCU, S. III 15. ◊ Expr. Ziua (sau ziua-n) amiaza (regional miaza) mare = în plină zi, în toiul zilei. Mă duc, ziua miaza mare, la moș Vasile... să fur niște cireșe. CREANGĂ, A. 47. Hai scoală... e ziua-n amiaza mare. EMINESCU, N. 12. Bietul frate-meu... îmi spusese cu adevărat că aici se fac multe pozne ziua miaza mare; iar de cele ce se întîmplă noaptea nu mi-a pomenit. ALECSANDRI, T. I 84. 2. Locul unde ajunge soarele pe cer la ora 12 din zi; zenit. Soarele era aproape la amiază. BUJOR, S. 82. Cînd era soarele în amiazi, firea tăcea. EMINESCU, N. 12. ◊ Fig. Pentru mine a trecut soarele de amiază, am început a îmbătrîni. SADOVEANU, O. I 499. ◊ Loc. adv. (în forma amiaz) Deasupra amiazului = la zenit. Tocmai cînd soarele e d-asupra amiazului... [căruța] sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16. (Adverbial, învechit) Dar raza-i ce învie... Umbra o înghite cînd ziua e amiază. ALECSANDRI, P. A. 176. 3. (Regional) Mîncarea de la ora 12 din zi; prînz. (Atestat în forma amiaz) Să n-am prînz Fără de plîns, Nici amiaz Fără năcaz. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 195. 4. (învechit și arhaizant) Miazăzi, sud. Luna-n jumătate se aprinse cătră amiază printre cetini, poienile și drumul se luminară ușor. SADOVEANU, O. V 442. Pe un deal despre amiazi a satului Șuharăul se găsește o piatră în patru muchi. ODOBESCU, S. II 224. – Pronunțat: a-mia-. – Variante: amiáz (ODOBESCU, S. III 16, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 470), amiéz (ODOBESCU, S. III 179) s. n., amiázi, (regional) amiázăzi (SBIERA, P. 25, CREANGĂ, P. 154), (1, regional) miáză (ALECSANDRI, T. 1117) s. f.

AMIÁZĂ, amiezi, s. f. 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). ◊ Loc. adj. De amiază = de prânz, de la ora prânzului. ◊ Expr. Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei. 2. (Concr.) Locul unde ajunge soarele pe cer la ora 12 din zi; zenit. 3. (Reg.) Mâncarea de la ora 12 din zi; prânz. 4. (Înv. și arh.) Miazăzi, sud. [Var.: amiáz, amiéz s. n., amiázi, amiázăzi (1, reg.) miază s. f.] – Din amiazăzi (< lat. ad mediam diem).

AMIÁZĂ amiézi f. 1) Mijlocul zilei, când soarele se ridică la înălțimea maximă pe cer. ◊ Ziua-n ~a mare a) în toiul zilei; b) în văzul tuturor. 2) art. Odihna de după masă. ◊ A face ~a a dormi puțin după masă. [G.-D. amiezii; Sil. -mia-] /<lat. ad meridiam diem

amiázăzi av, sf vz amiază

amiéz2, ~ă a vz miază-cale

AMIÁZ s. n. v. amiază.

AMIÁZĂZI s. f. v. amiază.

AMIÁZĂZI s. f. v. amiază.

AMIÁZĂZI s. f. v. amiază.

AMIÁZĂZI s. f. v. amiază.

AMIÁZI s. f. v. amiază.

AMIÉZ s. n. v. amiază.

MIÁZĂ s. f. v. amiază.

MIÁZĂ s. f. v. amiază.

tele-după-amiáză (duminicálă) s. f. Programul de televiziune al după-amiezei ◊ „Inițiativa diversificării tele-după-amiezelor duminicale, astfel încât ele să răspundă unor preferințe cât mai variate și să ofere posibilitatea opțiunii, este binevenită.” Cont. 25 VII 75 p. 5. ◊ „«Linia maritimă Onedin» [...] constituie centrul de atracție și interes al tele-după-amiezelor noastre duminicale.” Cont. 8 XII 78 p. 11 (din tele-1 + după amiază [duminicală])

amiazi f. mijlocul zilei. [Lat. AD MEDIAM DIEM].

ameáză (est) f., pl. amezĭ, și amĭază (vest) f., pl. amĭezĭ (lat. ad mediam [diem], la mijlocu [zileĭ]. V. mez). Mezu zileĭ, ora 12 ziŭa: să viĭ la amează. Ziŭa în ameaza mare, ziŭa în vederea tuturor saŭ putînd fi văzut de toțĭ. V. nămĭezĭ.

ameáză-zi (ea dift.) f. Nord. Amează, Mează-zi.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

amiáză (-mia-) s. f., g.-d. art. amiézii (-mie-); pl. amiézi

amiáză s. f., g.-d. art. amiézii; pl. amiézi

dúpă-amiáza (-mia-) adv.

!dúpă-amiáză2 (-mia-) s. f., art. dúpă-amiáza, g.-d. art. dúpă-amiézii (-mie-); pl. dúpă-amiézi, art. dúpă-amiézile

dúpă-amiáză1 (-mia-) adv.; abr. d.a.

dúpă-amiáză s. f., art. dúpă-amiáza, g.-d. art. dúpă-amiézei; pl. dúpă-amiéze, art. dúpă-amiézele

dúpă-amiáză adv., abr. d. a.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AMIA s. prînz, (pop.) namiază. (Pe la ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

amiáză s. f. – Mijlocul zilei, ora 12. – Var. amiazi, namiază, nămiezi. Lat. medῑ die, de unde în lat. clasică meridies (› Trans. mereze), cf. it. meriggio (REW 5531), v. prov. miegdia, fr. midi. Se folosește în Trans. de V. cu forma mńezi „prînz”. – Der. ńedzi, vb. (Basar., a se odihni vitele).

Intrare: amiază
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amia
  • amiaza
plural
  • amiezi
  • amiezile
genitiv-dativ singular
  • amiezi
  • amiezii
plural
  • amiezi
  • amiezilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiaz
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiazăzi
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiazi
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiez
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
  • silabație: mia-ză
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mia
  • miaza
plural
genitiv-dativ singular
  • miezi
  • miezii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: după-amiază
după-amiază1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • după-amia
  • după-amiaza
plural
  • după-amiezi
  • după-amiezile
genitiv-dativ singular
  • după-amiezi
  • după-amiezii
plural
  • după-amiezi
  • după-amiezilor
vocativ singular
plural
după-amiază2 (adv.) adverb
compus
  • după-amia

amiază amiaz amiazăzi amiazi amiez miază

  • 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: namiază 2 exemple
    exemple
    • Amiaza urcă spre amurg. În parc, alături, cîntecele curg. POEZ. N. 293.
      surse: DLRLC
    • Văzduhul neclintit al amiezii ne cocea ca în cuptor. SADOVEANU, N. F. 73.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială La (sau, mai rar, în) amiază = la ora 12 din zi, la prânz.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ne așezăm, ca și la amiază, în jurul mesei. STANCU, D. 37.
        surse: DLRLC
      • În amiazi, venind pe vale, Întîlnii pe Lina-n cale. COȘBUC, P. I 49.
        surse: DLRLC
      • Îi zise că tocmai la amiazi, cînd va fi soarele în cruci, să înalțe o prăjină. ISPIRESCU, L. 127.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială După amiază = după ora 12 din zi, după prânz.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • A fost pe la mine ieri după amiază.
        surse: DLRLC
      • Eu gîndesc... pe după amiază să-ți pun de-a binele nora în Piatră. CREANGĂ, P. 115.
        surse: DLRLC
      • (și) substantivat Am lucrat o după-amiază întreagă.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială Înainte de amiază = înainte de ora 12 din zi, înainte de prânz.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Era într-o duminică, înainte de amiază. PAS. L. I 8.
        surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adverbială Pe la (sau către, aproape de sau, regional, de) amiază = pe la ora 12 din zi, cam în timpul prânzului.
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Cătră amiază mă întorceam de la gimnaziu mormăind o declinare elină. SADOVEANU, N. F. 32.
        surse: DLRLC
      • Am ajuns aproape de amiază. CAMIL PETRESCU, U. N. 203.
        surse: DLRLC
      • Nu mai era de chip să doarmă cum dormea alte dăți, pînă pe la amiază. CREANGĂ, P. 264.
        surse: DLRLC
      • De amiază, cînd a veni cerbul aici la izvor să beie apă... să ieși încetișor. CREANGĂ, P. 225.
        surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune adjectivală De amiază = de prânz, de la ora prânzului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Mi-e sufletul în soarele de-amiază Pe holde risipit ca vîntul cald. BENIUC, V. 55.
        surse: DLRLC
      • Adîncurile zării se tot îndepărtează, Plutind ca niște ape în arșița de-amiază. IOSIF, P. 88.
        surse: DLRLC
      • Gheorghe Geantă... pe mine, nemernicul, m-a adus de multe ori cu vînat, la conacul de amiazi. ODOBESCU, S. III 15.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Mă duc, ziua miaza mare, la moș Vasile... să fur niște cireșe. CREANGĂ, A. 47.
        surse: DLRLC
      • Hai scoală... e ziua-n amiaza mare. EMINESCU, N. 12.
        surse: DLRLC
      • Bietul frate-meu... îmi spusese cu adevărat că aici se fac multe pozne ziua miaza mare; iar de cele ce se întîmplă noaptea nu mi-a pomenit. ALECSANDRI, T. I 84.
        surse: DLRLC
  • 2. concretizat Locul unde ajunge soarele pe cer la ora 12 din zi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: zenit 4 exemple
    exemple
    • Soarele era aproape la amiază. BUJOR, S. 82.
      surse: DLRLC
    • Cînd era soarele în amiazi, firea tăcea. EMINESCU, N. 12.
      surse: DLRLC
    • figurat Pentru mine a trecut soarele de amiază, am început a îmbătrîni. SADOVEANU, O. I 499.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial învechit Dar raza-i ce învie... Umbra o înghite cînd ziua e amiază. ALECSANDRI, P. A. 176.
      surse: DLRLC
    • 2.1. locuțiune adverbială Deasupra amiazului = la zenit.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Tocmai cînd soarele e d-asupra amiazului... [căruța] sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16.
        surse: DLRLC
  • 3. regional Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: prânz un exemplu
    exemple
    • Să n-am prînz Fără de plîns, Nici amiaz Fără năcaz. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 195.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Luna-n jumătate se aprinse cătră amiază printre cetini, poienile și drumul se luminară ușor. SADOVEANU, O. V 442.
      surse: DLRLC
    • Pe un deal despre amiazi a satului Șuharăul se găsește o piatră în patru muchi. ODOBESCU, S. II 224.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • amiazăzi (din limba latină ad mediam diem).
    surse: DEX '09 DEX '98