2 definiții pentru amestecăciune

amestecăciúne sf [At: (a. 1640) ap. HEM 1057 / Pl: ~ni / E: amesteca + -(ă)ciune] (Înv) 1 (Îs) ~ de sânge Incest. 2 Promiscuitate.

amestecăciúne f. (d. amestecat). Vechĭ. Amestec, amestecare, promiscuitate.

Intrare: amestecăciune
amestecăciune
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amestecăciune amestecăciunea
plural amestecăciuni amestecăciunile
genitiv-dativ singular amestecăciuni amestecăciunii
plural amestecăciuni amestecăciunilor
vocativ singular
plural