2 definiții pentru amestecăciune

amestecăciúne sf [At: (a. 1640) ap. HEM 1057 / Pl: ~ni / E: amesteca + -(ă)ciune] (Înv) 1 (Îs) ~ de sânge Incest. 2 Promiscuitate.

amestecăciúne f. (d. amestecat). Vechĭ. Amestec, amestecare, promiscuitate.

Intrare: amestecăciune
amestecăciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amestecăciune
  • amestecăciunea
plural
  • amestecăciuni
  • amestecăciunile
genitiv-dativ singular
  • amestecăciuni
  • amestecăciunii
plural
  • amestecăciuni
  • amestecăciunilor
vocativ singular
plural