16 definiții pentru ameliorație

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMELIORAȚIE, ameliorații, s. f. 1. Ameliorare. 2. (La pl.) Îmbunătățiri funciare. [Pr.: -li-o-.Var.: ameliorațiune s. f.] – Din fr. amélioration.

ameliorație sf [At: DA ms / P: ~li-o~ / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr amelioration] 1-3 Ameliorare (1-3). 4 (Lpl) îmbunătățiri funciare.

AMELIORAȚIE, ameliorații, s. f. 1. Ameliorare. 2. (La pl.) Îmbunătățiri funciare. [Pr.: -li-o.Var.: ameliorațiune s. f.] – Din fr. amélioration.

AMELIORAȚIE s.f. 1. (Rar) Ameliorare. 2. (La pl.) Ansamblu de măsuri și de lucrări aplicate pe terenurile degradate sau amenințate de a deveni neproductive, în scopul de a le îmbunătăți condițiile de fertilitate. [Gen. -iei, var. ameliorațiune s.f. / < fr. amélioration].

AMELIORAȚIE s. f. 1. ameliorare. 2. (pl.) îmbunătățiri funciare. (< fr. amélioration)

AMELIORAȚIE ~i f. 1) v. A AMELIORA și A SE AMELIORA. 2) la pl. Îmbunătățire a fertilității unor terenuri degradate sau neproductive. /<fr. amélioration

AMELIORAȚIUNE s. f. v. ameliorație.

AMELIORAȚIUNE s. f. v. ameliorație.

ameliorațiune sf vz ameliorație

*AMELIORARE, *AMELIORAȚIUNE. *AMELIORAȚIE sf. 1 Faptul de a (se) ameliora 2 Îmbunătățire, stare mai bună [fr.].

AMELIORAȚIUNE s.f. v. ameliorație.

*ameliorațiúne f. (fr. amélioration; lat. meliorátio, -ónis). Îmbunătățire. – Și -áție, dar ob. -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ameliorație (desp. -li-o-, -ți-e) s. f., art. ameliorația (desp. -ți-a), g.-d. art. ameliorației; pl. ameliorații, art. ameliorațiile (desp. -ți-i-)

ameliorație (-li-o-, -ți-e) s. f., art. ameliorația (-ți-a), g.-d. art. ameliorației; pl. ameliorații, art. ameliorațiile (-ți-i-)

ameliorație s. f. (sil. -li-o-, -ți-e), art. ameliorația (sil. -ți-a), g.-d. art. ameliorației; pl. ameliorații, art. ameliorațiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AMELIORAȚIE s. 1. v. ameliorare. 2. (la pl.) v. îmbunătățiri funciare.

AMELIORAȚIE s. 1. ameliorare, îmbunătățire, îndreptare. (~ timpului.) 2. (AGRON.; la pl.) îmbunătățiri funciare. (Lucrări de ~.)

Intrare: ameliorație
ameliorație substantiv feminin
  • silabație: -li-o-ra-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ameliorație
  • ameliorația
plural
  • ameliorații
  • ameliorațiile
genitiv-dativ singular
  • ameliorații
  • ameliorației
plural
  • ameliorații
  • ameliorațiilor
vocativ singular
plural
ameliorațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ameliorațiune
  • ameliorațiunea
plural
  • ameliorațiuni
  • ameliorațiunile
genitiv-dativ singular
  • ameliorațiuni
  • ameliorațiunii
plural
  • ameliorațiuni
  • ameliorațiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ameliorație, ameliorațiisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.