ambutisor ambutisoare

  • 1. Muncitor care lucrează la ambutisare.
    surse: DN

etimologie:

Intrare: ambutisor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ambutisor ambutisorul
plural ambutisori ambutisorii
genitiv-dativ singular ambutisor ambutisorului
plural ambutisori ambutisorilor
vocativ singular ambutisorule, ambutisore
plural ambutisorilor

3 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ambutisór s. m., pl. ambutisóri

AMBUTISÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor care lucrează la ambutisare. [Cf. fr. emboutisseur].

AMBUTISÓR, -OÁRE s. m. f. muncitor care lucrează la ambutisare. (< fr. emboutisseur)