ambutisor

ambutisor

  • 1. Muncitor care lucrează la ambutisare.
    surse: DN

etimologie:

3 definiții

ambutisór s. m., pl. ambutisóri

AMBUTISÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor care lucrează la ambutisare. [Cf. fr. emboutisseur].

AMBUTISÓR, -OÁRE s. m. f. muncitor care lucrează la ambutisare. (< fr. emboutisseur)

Intrare: ambutisor
substantiv masculin și feminin (MF66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ambutisor ambutisorul ambutisoare ambutisoarea
plural ambutisori ambutisorii ambutisoare ambutisoarele
genitiv-dativ singular ambutisor ambutisorului ambutisoare ambutisoarei
plural ambutisori ambutisorilor ambutisoare ambutisoarelor
vocativ singular ambutisorule, ambutisoare* ambutisoare, ambutisoareo
plural ambutisorilor ambutisoarelor
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)