2 intrări

4 definiții

AMBRÁT, -Ă adj. 1. Care are parfum de ambră; care miroase a ambră. 2. de culoarea chihlimbarului. [Cf. fr. ambré].

ambrá vb., ind. prez. 1 sg. ambréz, 3 sg. și pl. ambreáză

AMBRÁ vb. I tr. A parfuma cu ambră; a da un miros de ambră. [< fr. ambrer].

AMBRÁ vb. tr. 1. a parfuma cu ambră. 2. a da culoarea ambrei. (< fr. ambrei)

Intrare: ambrat
ambrat adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ambrat ambratul ambra ambrata
plural ambrați ambrații ambrate ambratele
genitiv-dativ singular ambrat ambratului ambrate ambratei
plural ambrați ambraților ambrate ambratelor
vocativ singular
plural
Intrare: ambra
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ambra ambrare ambrat ambrând singular plural
ambrea ambrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ambrez (să) ambrez ambram ambrai ambrasem
a II-a (tu) ambrezi (să) ambrezi ambrai ambrași ambraseși
a III-a (el, ea) ambrea (să) ambreze ambra ambră ambrase
plural I (noi) ambrăm (să) ambrăm ambram ambrarăm ambraserăm, ambrasem*
a II-a (voi) ambrați (să) ambrați ambrați ambrarăți ambraserăți, ambraseți*
a III-a (ei, ele) ambrea (să) ambreze ambrau ambra ambraseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

ambrat

  • 1. Care are parfum de ambră; care miroase a ambră.
    surse: DN
  • 2. De culoarea chihlimbarului.
    surse: DN

etimologie:

ambra

  • 1. A parfuma cu ambră; a da un miros de ambră.
    surse: DN
  • 2. A da culoarea ambrei.
    surse: MDN '00

etimologie: