2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amanetari vt [At: DA / V: ~si / Pzi: ~resc / E: amaneta] (Înv) A amaneta.

AMANETARE, amanetări, s. f. Acțiunea de a amaneta.V. amaneta.

AMANETARE, amanetări, s. f. Acțiunea de a amaneta.V. amaneta.

amanetare sf [At: DA / Pl: ~tări / E: amaneta] Dare a unui obiect în gaj.

AMANETARE, amanetări, s. f. (În trecut) Acțiunea de a amaneta.

AMANETARE, amanetări, s. f. Acțiunea de a amaneta.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

amanetare s. f., g.-d. art. amanetării; pl. amanetări

amanetare s. f., g.-d. art. amanetării; pl. amanetări

amanetare s. f., g.-d. art. amanetării; pl. amanetări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AMANETARE s. (pop.) zălogire. (~ unui bun.)

AMANETARE s. (pop.) zălogire. (~ unui bun.)

Intrare: amanetari
amanetari
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amanetari
  • amanetarire
  • amanetarit
  • amanetaritu‑
  • amanetarind
  • amanetarindu‑
singular plural
  • amanetarește
  • amanetariți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amanetaresc
(să)
  • amanetaresc
  • amanetaream
  • amanetarii
  • amanetarisem
a II-a (tu)
  • amanetarești
(să)
  • amanetarești
  • amanetareai
  • amanetariși
  • amanetariseși
a III-a (el, ea)
  • amanetarește
(să)
  • amanetarească
  • amanetarea
  • amanetari
  • amanetarise
plural I (noi)
  • amanetarim
(să)
  • amanetarim
  • amanetaream
  • amanetarirăm
  • amanetariserăm
  • amanetarisem
a II-a (voi)
  • amanetariți
(să)
  • amanetariți
  • amanetareați
  • amanetarirăți
  • amanetariserăți
  • amanetariseți
a III-a (ei, ele)
  • amanetaresc
(să)
  • amanetarească
  • amanetareau
  • amanetari
  • amanetariseră
amanetarisi
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amanetarisi
  • amanetarisire
  • amanetarisit
  • amanetarisitu‑
  • amanetarisind
  • amanetarisindu‑
singular plural
  • amanetarisește
  • amanetarisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amanetarisesc
(să)
  • amanetarisesc
  • amanetariseam
  • amanetarisii
  • amanetarisisem
a II-a (tu)
  • amanetarisești
(să)
  • amanetarisești
  • amanetariseai
  • amanetarisiși
  • amanetarisiseși
a III-a (el, ea)
  • amanetarisește
(să)
  • amanetarisească
  • amanetarisea
  • amanetarisi
  • amanetarisise
plural I (noi)
  • amanetarisim
(să)
  • amanetarisim
  • amanetariseam
  • amanetarisirăm
  • amanetarisiserăm
  • amanetarisisem
a II-a (voi)
  • amanetarisiți
(să)
  • amanetarisiți
  • amanetariseați
  • amanetarisirăți
  • amanetarisiserăți
  • amanetarisiseți
a III-a (ei, ele)
  • amanetarisesc
(să)
  • amanetarisească
  • amanetariseau
  • amanetarisi
  • amanetarisiseră
Intrare: amanetare
amanetare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amanetare
  • amanetarea
plural
  • amanetări
  • amanetările
genitiv-dativ singular
  • amanetări
  • amanetării
plural
  • amanetări
  • amanetărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amanetare, amanetărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a amaneta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: zălogire
etimologie:
  • vezi amaneta DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.