amărăciune sf [At: CORESI, EV. 15 / Pl: ~ni / E: amărî (sau amar) + -(ă)ciune] 1 Însușirea de a fi amar (1) Si: amăreală (2), (rar) amărie. 2 (Mpl) (Obiect cu) gust amar. 3 (Fig) (Sentiment de) durere. 4 Rea-voință. 5 (Stare sufletească de) indignare împreunată cu tristețe. 6 (Bot; reg) Hașmaciucă (Anthriscus silvestris). 7 (Bot; reg) Coroniște (Coronilla varia). 8 (Bot) Amărătăciune.