ALBIȚĂ (pl. -ițe) sf. 🐦 = OBLEȚ ¶ 2 🌿 Mică plantă ierboasă din familia cruciferelor, cu flori galbene care devin mai tîrziu albe; crește prin cîmpii sterile, coline aride și prin locuri pietroase; numită și „disculeț” sau „ciucușoare” (Alyssum calicinum) ( 🖼 60) ¶ 3 🌿 = CIUCUȘOARĂ.

ALBIȚĂ, albițe, s. f. 1. (Iht.) Obleț. 2. Nume dat mai multor plante erbacee cu flori galbene (Alyssum). – Alb + suf. -iță.

albiță s. f., g.-d. art. albiței; pl. albițe

ALBIȚĂ s. (BOT.; Alyssum) (reg.) ciucușoară, disculeț.

ALYSSUM L., CIUCUȘOARĂ, fam. Cruciferae. Gen originar din regiuni mediteraneene, Africa de N, Asia și Europa, cca 100 specii, erbacee pînă la semilemnoase, vivace sau anuale, sur-tomentoase, acoperite cu peri stelați. Tulpinile sînt de obicei ramificate, rareori formează covoare. Flori mici, hermafrodite (caliciu scurt cu 4 sepale asemănătoare, corolă cu 4 petale lung-ungulate, întregi sau puțin crestate la vîrf, galbene sau albe după înflorire, stamine – la bază cu glande nectarifere – 6, din care 2 mai scurte poartă un apendix în formă de solz sau dinte, stigmat simplu), așezate în raceme terminale. Fruct, siliculă scurtă de diferite forme, de cele mai multe ori rotundă. Frunze alterne, fără stipele, întregi, liniare sau puțin spatulate, nedentate.

Alyssum argenteum Vitm. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (petale cu vîrf bont și un dinte lung, stamine exerte aripate, cele scurte au la bază un apendix aripat) galbene, în racem ramificat, dens. Frunze invers-ovate sau lanceolate, pe partea inferioară argintii. Tulpină erectă, ramificată, pînă la 45 cm înălțime. Fruct, păstaie rotundă sau ovată.

Alyssum montanum L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori galbene, în raceme alungite. Frunze oblonge, cele de la bază spatulate. Plantă perenă sau anuală, înaltă pînă la 20 om.

Alyssum saxatile L. Specie ce înflorește primăvara. Flori galbene, în ciorchine paniculat. Frunze gri-pîsloase, oblonge, îngustîndu-se în pețiol. Semiarbust înalt pînă la 30 cm (Pl. 5, fig. 30).