altístă s. f., g.-d. art. altístei; pl. altíste

altístă s. f., pl. atíste

altíst, ~ă smf [At: KLOPȘTOCK, F. 67 / Pl: ~iști, ~e / E: ger Altist] 1-3 (Muz) Persoană (care are voce de alto) care cântă alto. 4 Instrumentist care cântă la violă.

ALTÍST, -Ă, altiști, -ste, s. m. și f. Persoană care are voce de alto. ♦ Instrumentist care cântă la violă. – Din germ. Altist, fr. altiste.

ALTÍST, -Ă, altiști, -ste, s. m. și f. Persoană care are voce de alto. ♦ Instrumentist care cântă la violă. – Din germ. Altist, fr. altiste.

ALTÍST, -Ă, altiști, -ste, s. m. și f. Persoană care are voce de alto, care cîntă alto. ♦ Instrumentist care cîntă la violă.

ALTÍST, -Ă, altiști, -ste, s. m. și f. Persoană care are voce de alto. ♦ Instrumentist care cântă la violă. – Germ. Altist (fr. altiste).

altíst s. m., pl. altíști

altíst s. m., pl. altíști

ALTÍST, -Ă s.m. și f. Persoană cu voce de alto. ♦ Instrumentist care cântă la violă. [< fr. altiste].

ALTÍST, -Ă s. m. f. 1. persoană cu voce de alto. 2. instrumentist care cântă la violă. (< germ. Altist, fr. altiste)

ALTÍST ~stă (~ști, ~ste) 1) Cântăreț cu voce de alto. 2) Muzicant care cântă la violă. /<germ. Altist, fr. altiste

*altíst, -ă s. (fr. altiste). Muz. Care cîntă alto saŭ din alto.