2 definiții pentru altan
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
altan av [At: PRIBEAGUL, P. R. 55 / E: nct] (Reg) 1 Dincolo. 2 Dincoace.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
altan (-ne), s. n. – Terasă, foișor, mirador. Ngr. ἀλτάνα, din it. altana (Meyer, Neugr. St., IV, 8), cf. tc. altincik (Șeineanu, II, 18). Cuvînt rar, lipsește din majoritatea dicționarelor (apare la Eminescu). Din același cuvînt tc., altîngic, s. m. (plantă, călțunaș), cf. Lokotsch 61.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: altan
altan substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)