O definiție pentru alphorn


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Alphorn (cuv. germ. „cornul Alpilor”), instrument de suflat, confecționat din lemn sau din coajă de lemn. Este specific locuitorilor din Alpii elvețieni de unde își trage și numele. Conrad Cessner îl menționează în cartea sa din 1555 cu numele „lituum alpinum” (v. lituus) precizându-i și dimensiunea de 11 picioare (2) (aprox. 3,5 m). Forma instr. poate fi diferită: drept, de format conic în partea inferioară; drept, conic cu parte inferioară încovoiată; încolăcit, tinzând spre forma trompetei*. Se înrudește cu buciumul* sau tulnicul românesc. Posibilitățile sale sonore se mărginesc la armonicele* naturale ale fundamentalei pe baza căreia a fost acordat (1) la confecționare.

Intrare: alphorn
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alphorn
  • alphornul
  • alphornu‑
plural
  • alphornuri
  • alphornurile
genitiv-dativ singular
  • alphorn
  • alphornului
plural
  • alphornuri
  • alphornurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)