ALOTRIO- v. alotriu.

ALOTRIO- elem. „divers, deosebit, străin”. (< it. allotrio-, cf. gr. allotrios)

ALOTRIO- „diferit, anormal, impropriu”. ◊ gr. allotrios „diferit, deosebit” > fr. allotrio-, germ. id., engl. id. > rom. alotrio-. □ ~fagie (v. -fagie), s. f., tendință patologică de a ingera substanțe necomestibile; ~morf (v. -morf), adj., referitor la mineralele care nu au formă proprie, ci o iau pe aceea a cavităților unde se află.

ALOTRI-, v. ALOTRIO-. □ ~odonție (v. -odonție), s. f., implantare anormală a dinților.