9 definiții pentru alogism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALOGISM s. n. Curent în filosofie care preconiza negarea gândirii logice ca mijloc științific de cunoaștere autentică, susținut de sceptici, mistici și fideiști. – Din germ. Alogismus.
alogism sn [At: DEX2 / E: ger Alogismus] Curent filozofic ce nega statutul gândirii logice ca mijloc științific de cunoaștere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALOGISM s. n. Curent în filozofie care preconiza negarea gândirii logice ca mijloc științific de cunoaștere autentică, susținut de sceptici, mistici și fideiști. – Din germ. Alogismus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALOGISM s.n. 1. Judecată care contrazice logica. 2. Negare a gîndirii logice ca mijloc științific de cunoaștere autentică, practicată de sceptici, mistici și fideiști. [Pl. -me. / cf. germ. Alogismus < gr. a – fără, logos – rațiune].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALOGISM s. n. 1. judecată care contrazice logica. 2. negare a gândirii logice ca mijloc științific de cunoaștere autentică, la sceptici, mistici și fideiști. (< germ. Alogismus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ALOGISM n. 1) Judecată care contrazice logica. 2) Negare a gândirii logice ca mijloc de cunoaștere a adevărului, preconizată de adepții unor concepții filozofice. /<germ. Alogismus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
alogism s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
alogism s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alogism s. n., pl. alogisme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: Ortografic, DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
alogismsubstantiv neutru
- 1. Curent în filozofie care preconiza negarea gândirii logice ca mijloc științific de cunoaștere autentică, susținut de sceptici, mistici și fideiști. DEX '09 DN
- 2. Judecată care contrazice logica. DN
etimologie:
- Alogismus DEX '09 DEX '98 DN