2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALOBRÓG, -Ă, alobrogi, -ge, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care aparținea unei populații celtice din sud-estul Franței de azi, supusă de Cezar în timpul campaniei din Galia. 2. Adj. Care aparține alobrogilor (1), privitor la alobrogi. – Din fr. Allobroges.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alobróg (-lo-brog) adj. m., s. m., pl. alobrógi; adj. f., s. f. alobrógă, pl. alobróge

Intrare: alobrogă
alobrogă substantiv feminin
  • silabație: -brog
substantiv feminin (F6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alobro
  • alobroga
plural
  • alobroge
  • alobrogele
genitiv-dativ singular
  • alobroge
  • alobrogei
plural
  • alobroge
  • alobrogelor
vocativ singular
plural
Intrare: alobrog (adj.)
alobrog1 (adj.) adjectiv
  • silabație: a-lo-brog
adjectiv (A11)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alobrog
  • alobrogul
  • alobrogu‑
  • alobro
  • alobroga
plural
  • alobrogi
  • alobrogii
  • alobroge
  • alobrogele
genitiv-dativ singular
  • alobrog
  • alobrogului
  • alobroge
  • alobrogei
plural
  • alobrogi
  • alobrogilor
  • alobroge
  • alobrogelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

alobrog (adj.)

  • 1. Care aparține alobrogilor, privitor la alobrogi.
    surse: DEX '09

etimologie:

alobrog, -ă (persoană) alobrog alobrogă

  • 1. Persoană care aparținea unei populații celtice din sud-estul Franței de azi, supusă de Cezar în timpul campaniei din Galia.
    surse: DEX '09

etimologie: