ceapă sf [At: BIBLIA (1688), 101/2 / Pl: cepe / E: ml caepa] 1 Plantă erbacee leguminoasă, bienală, din familia liliaceelor, comestibilă, cu miros specific, cu tulpina aeriană dreaptă, cilindrică, verde și cu cea subterană în formă de bulb, cu frunze cilindrice și cu flori albe numeroase, în umbele globulare (Allium cepa) Si: (gmț) slănină-de-post, brânză sârbească. 2 (Prc) Bulb al cepei (1). 3 (Pex) Bulb al altor plante. 4 (Îe) Lapte de ~ Suc al cepei (1), întrebuințat în medicina populară. 5 (Îe) Nu plătește (sau nu face, rar, nu ajunge) nici (cât) o ~ degerată (rar, coaptă) Nu are nici o valoare. 6 (Pop; îe) A mânca o ~ degerată A nu reuși. 7 (Îe) L-a făcut ~ cu apă L-a făcut de râs. 8-9 (Îe) Cu ochii cât ~pa (sau ~pele) Cu ochii larg deschiși (de mirare). 10-11 (Îae) Cu ochii umflați (de plâns). 12 (Bot; îc) ~de-apă Ceapă cultivată prin răsad și recoltată în anul în care s-a semănat (Allium cepa). 13 (Bot; îc) ~-blândă Praz (Allium porum). 14 (Bot; îc) ~-boboloașă Soi de ceapă (1) nedefinit mai îndeaproape. 15 (Bot; îc) ~pa-câinelui Ceapă-de-mare. 16 (Bot; îc) ~-câinească Porumbel. 17 (Bot; îc) ~pa-ciorii Mică plantă cu bulb, cu flori galbene Si: scânteiuță (Gageapratensis). 18 (Bot; îae) Plantă cu bulb, cu flori albastre Si: viorea (Muscari comosum).19 (Bot; îae) Zambilă (Muscari tenuiflorum). 20 (Bot; îae) Porumbel (Muscari botroydes). 21 (Bot; îae) Bălușcă (Ornythogallum gussonei). 22 (Bot; îae) Brândușă-de-toamnă (Colchitum autumnale). 23 (Bot; îae) Planta Hyacynthus comosus. 24 (Îe) A mâncat ~pa-ciorii A fi nebun. 25 (Bot; îc) ~-ciorească, ~-lungă Plantă bulboasă, cu flori alburii Si: cepșoară (Allium fistulosum). 26 (Bot; îae) Turtă. 27 (Bot; îae) Zambilă (Hyacyntus comosus). 28 (Bot; îc) ~-de-mare Plantă bulboasă, cu flori alburii, ai cărei bulbi sunt folosiți ca medicament diuretic Si: ~pa-câinelui (Urginea maritima sau Scilla maritima). 29 (Bot; îc) ~-de-vară Plantă ierboasă, din familia liliaceelor, cu tulpina groasă, cilindrică, înaltă de un metru și cu frunze până la mijloc, cu doi bulbi principali înconjurați de numeroși bulbioli și flori rozacee-liliachii, în mari umbele (Allium ampeloprosum). 30 (Bot; îc) ~-franțuzească Hașmă (Allium asvalonicum). 31 (Bot; îc) ~-lunguiușă Plantă nedefinită mai îndeaproape. 32 (Bot; îc) ~-măruntă, ~-de sămânță Arpagic (Allium schoenoprasum). 33 (Bot; îc) ~-rea Sorbestrea (Sanguisorba officinalis). 35 (Fig; înv; irn) Ceas mare, demodat.

usturoi, ~oaie [At: (a. 1600-1630) CUV. D. BĂTR. I, 308 / V: (îrg) ~unoi a, s, (îvr) ostor~ sm / Pl: ~, ~oaie / E: ustura + -oi] 1 a (Înv) Usturător (1). 2 a (Trs; Mol; d. condimente, mirosuri etc.) Pișcător. 3 a (Bot; îs) Bureți ~ Bureți iuți (Lactarius piper atus). 4 sm (Bot; șîs ~ de primăvară, ~de vară, ~ de toamnă, ~ de iarnă) Plantă erbacee din familia liliaceelor, legumicolă, cu gust și miros caracteristic, cu frunze lanceolate, al cărei bulb, format din mai mulți bulbi mai mici de formă lunguiață, cu gust usturător, este bogat în substanțe nutritive și vitamine Si: ai, baib, ceapă-albă, pur¹, scăloi (Allium sativum). 5 sm (Prc) Bulb de usturoi (4). 6 sm (Prc) Cățel din bulbul usturoiului (4). 7 sm (Bot; reg; îs) ~ sălbatic, – de sămulastră Ceapa-ciorii (Allium vineale). 8 sm (În practicile bazate pe superstiții; îs) ~ păzit Căpățână de usturoi (4) pe care flăcăii îl păzesc în noaptea de Sfântul Andrei și despre care se crede că este bun de leac. 9 sm (Îe) (Parcă) nici ~ n-a mâncat, nici gura nu-i miroase (sau nu-i pute) Se face că nu știe nimic despre ceva la care a participat Vz a mirosi. 10 sm (Îae) Nu se rușinează de o faptă a sa Vz a mirosi. 11 sm (Rar; îe) A-i puți gura a ~ (cuiva) A spune minciuni. 12 sm (Bot; reg; îc) ~-de-Iac Iarbă usturoasă (Teucrium scordium). 13 sm (Bot; reg; îc) ~-turcesc Păducherniță (Lepidium ruderale). 14 sm (Bot; reg; îc) ~-mirositor Dumbravnic (Melittis melissophylum). 15 sm (Bot; reg; îc) ~ul-cioarii Numele unei plante nedefinite mai îndeaproape, probabil ceapa-ciorii (Muscari comosum). 16 sm (Bot; reg; șîc ~ul-ursului) Leurdă (Allium ursinum). 17 sm (Bot; șîc ~ sălbatic) Pur¹ (Allium rotundum). 18 sm (Bot; șîc ~-de-pădure) Aiul șarpelui (Allium scorodoprasum). 19 sm (Bot) Leurdă (Allium montanum). 20 sm (Bot) Ai de munte (Allium victorialis). 21 sm (Bot) Ai sălbatic (Allium oieraceum). 22 sf (Bot; reg) Usturoiță (1) (Alliaria officinalis). 23 sm (Bot; reg) Hrean (1) (Armoracia rusticana). 24 sm (Bot; sst) Mei (Panicum miliaceum). 25 smf (Reg; îf ustunoi, ustunoaie) Puroi. 26 sf (Într-un descântec, îf ustunoaie) Usturime (1).

CEAPĂ, cepe, s. f. 1. Plantă erbacee legumicolă, bienală, din familia liliaceelor, comestibilă, cu miros puternic, specific, cu tulpina aeriană dreaptă, cilindrică și verde și cu cea subterană în formă de bulb, cu frunze cilindrice și cu flori albe numeroase, dispuse în inflorescențe dese (Allium cepa). ◊ Ceapă de apă = ceapă care se cultivă prin răsad și se recoltează în același an în care s-a semănat. Ceapă de sămânță = arpagic. ♦ Bulbul cepei (1), cu miros specific și cu conținut bogat de vitamine, folosit în alimentație; p. gener. orice bulb al unei plante. ◊ Expr. Nu face (sau nu valorează nici cât) o ceapă degerată, se spune despre cineva (sau despre ceva) fără nici o valoare. 2. Compus: ceapa-ciorii = numele a trei plante erbacee bulboase din familia liliaceelor, una cu flori galbene (Gagea pratensis), alta cu flori albastre (Muscari comosum), iar a treia cu flori albe-verzui sau violete (Muscari tenuiflorum). – Lat. caepa.

PRAZ, praji, s. m. Plantă erbacee legumicolă din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică, groasă și înaltă, cu frunzele lanceolate și cu bulb cărnos (Allium porrum). ◊ Expr. (Fam.) A mânca praz = a spune minciuni. Adio și-un praz verde, se spune pentru a exprima indiferența totală a cuiva față de cineva sau ceva. ♦ Mâncare pregătită din tulpina plantei descrise mai sus. [Var.: (reg.) praj s. m.] – Din bg. praz.

PUR¹, puri, s. m. Plantă erbacee cu frunze lungi și înguste, cu flori purpurii, dispuse în umbrele (Allium rotundum). – Cf. lat. porrum.

USTUROI, usturoi, s. m. Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu gust și miros caracteristic, cu frunze lanceolate, al cărei bulb, format din mai mulți bulbi mici de formă lunguiață, are gust usturător, este bogat în substanțe nutritive și comestibil; ai⁴ (Allium sativum). ♦ Compus: usturoi-sălbatic = samuraslă. ♦ P. restr. Bulbul acestei plante; cățel din bulbul acestei plante. – Ustura + suf. -oi.

!arpagic² (plantă) s. m.

+arpagic¹ (bulb) s. n., pl. arpagicuri

usturoi s. m., art. usturoiul

AIOR s. (BOT.; Allium ursinum) leurdă.

ARPAGIC s. (BOT.) 1. (Allium schoenoprasum) (reg.) pur, (prin Transilv.) chișărău. 2. ceapă de sămânță, (Olt. și Munt.) orceag, (Transilv.) parpangică, (prin Ban.) puiac, (prin nord-vestul Olt.) puiț.

CEAPĂ s. (BOT.) 1. ceapă de sămânță = arpagic, (Olt. și Munt.) orceag, (Transilv.) parpangică, (prin Ban.) puiac, (prin nord-vestul Olt.) puiț. 2. v. bulb. 3. ceapa-ciorii = a) (Allium vineale) (reg.) pur; b) (Muscari comosum) (reg.) zambilă, floarea-viorelei; c) (Gagea pratensis) (reg.) scânteiuță; ceapă-ciorească (Allium fistulosum) = (reg.) cepșoare (pl.), ceapă-lungă; ceapă-de-mare (Scilla maritima) = (reg.) ceapa-câinelui.

HAGIMĂ s. (BOT.; Allium ascalonicum) (reg.) pur, vlașiță.

PRAZ s. (BOT.; Allium porrum) (reg.) ai, hașmă, horceag, poroaică, poroi, pur, ceapă-albă, ceapă-blândă, coada-vacii.

PUR s. (BOT.) 1. (Allium rotundum) (Transilv.) ai. 2. (Allium vineale) usturoi sălbatic, (reg.) samuraslă.

USTUROI s. (BOT.) 1. (Allium sativum) (Transilv.) ai. 2. usturoi sălbatic (Allium vineale) = pur, (reg.) samuraslă.

arpagic s. m. – Bulb mic de ceapă obținut din sămînță (Allium Schoenoprasum). – Var. (h)arapagic(ă), (h)arpacic(ă). Tc. arpacik [sogani] „[ceapă ca] orzul mărunt” (Cihac, II, 544); cf. sb. arpagĭk.

ARPAGÍC s.n. 1. Ceapă mică, obținută din sămânță și care, răsădită, dă ceapa mare (Allium cepa). 2. Ceapă perenă pitică (Allium schoenoprasum), foarte prolifică, cu aspect de tufă deasă, de la care se utilizează doar frunzele subțiri, tubulare, cu gust de usturoi, întrucât nu face bulb; este specifică bucătăriei franceze și germane, fiind utilizată ca verdeață; pop. cepșoară, ceapă măruntă, ceapă cu foi subțiri, hajme, arpagică, ai de ciorbă, ai tufos; denumiri adaptate în comerț: civetă (< fr. civette), cibulet (< fr. ciboulette).

ALLIUM L. ceapă ornamentală, fam. Liliaceae. Gen originar din Europa, nordul Africii, Asia și America de N, peste 280 specii, înalte pînă la 1,50 m, erbacee, cu bulbi. Frunze de la nivelul solului, plante cilindrice, mai tîrziu, în interior, goale. Pețiolul rotund, tubular. Flori (foliolele perigonului 6, libere, mici, înguste, 6 stamine mai lungi decît stigmatul și stilul, albe, roz, galbene și albastre) dispuse în umbele compacte, la capătul unei tulpini fără frunze.

Allium aflatunense Rgl. Specie ce înflorește primăvara. Flori stelate, mari, roșii-purpurii, în inflorescențe globulare. Frunze liniar-înguste, netede. Plantă bulboasă, bienală. Se folosește pentru borduri însorite, printre arbuști sau ca floare tăiată.

Allium albopilosum Wright. Specie ce înflorește vara. Flori mov-liliachii, cu luciu metalic, reunite – cca 80 – într-o inflorescență globuloasă, cu diametrul pînă la 15 cm. Frunze de la liniare pînă la lanceolate, lungi pînă la 0,50 m și late de cca 3,5 cm, glauce, pe partea inferioară cu peri albi.

Allium atropurpureum Waldst. et Kit. Specie care înflorește primăvara tîrziu. Flori roșii-închis. Frunze liniare cu diametrul pînă la 3 cm, mai scurte decît tulpina. Tulpină înaltă pînă la 40 cm, fistuloasă.

Allium caeruleum Pali. (syn. A. azureum Ledeb.; A. coerulescens Don.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albastre-deschis, pedunculate, în umbelă compactă. Plantă înaltă pînă la 60 cm. Frunze radicale, triunghiulare, înguste, lungi pînă la 25 cm.

Allium cyaneum Regel. Specie care înflorește în iun.-aug. Flori albastre, pînă la 18 într-o inflorescență globuloasă. Frunze, pînă la 4, îngust-liniare.

Allium flavum L.Specie care înflorește vara. Flori (toate filamentele staminelor sînt la fel de subțiri) galbene-strălucitor, în inflorescențe globuloase, răsfirate. Frunze înguste, 8 mm lățime.

Allium giganteum Regel. Specie ce înflorește vara. Flori mari (8 cm diametrul) roz, roșii-liliachii cu striațiuni roșii pe mijloc, în ciorchine dens,mare,rotund. Frunze plane, lat-ovate, lungi de cca 12 cm. Rezistă iarna.

Allium karataviense Regel. Specie ce înflorește primăvara. Flori dispuse într-o inflorescență globuloasă, densă, mare, cca 10 cm diametru, cu un colorit de la roz la bej sau roșu-liliachiu, cu striațiuni roșii la mijloc. Frunze lat-ovate, pînă la 12 cm lățime, bleu- cenușii, catifelate. Plantă pînă la 20 cm înălțime, merge bine și la ghivece pentru interioare. Poziții însorite (Pl. 4, fig. 24).

Allium moly L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori galbene-aurii-strălucitoare în formă de stea, pedunculate, dispuse pînă la 40 în umbelă, terminal, pe o tulpină înaltă pînă la 0,40 m. Frunze lat-lanceolate, gri-verzi-albăstrui. Bulb cu tunicele albicioase, globulos.

Allium narcissiflorum Vili. (syn. A. grandiflorum Chaix, A. pedemontanum Willd., A. nigrum All.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori violete, roșii-purpur, roz-mov sau roz-închis, campanulate, pendente, dispuse pînă la 10 în racem lax, terminal, pe o tulpină subțire, aproape rotundă, înaltă pînă la 30 cm. Frunze 5-6 la bază, cărnoase, îngust-liniare, lungi pînă la 25 cm, gri-verzi. Folosită mult ca plantă la ghiveci pentru decorarea interioarelor.

Allium neapolitanum Cyr. Specie care înflorește îm mart.-mai. Flori cu pedunculi, albe; cu staminele maro-închis, grupate pînă la 30 în umbelă, dispusă terminal, pe o tulpină înaltă pînă la 32 cm, triunghiulară. Frunze lat-liniare, gri (Pl. 5, fig. 25).

Allium oreophilum C.A. Mey. (syn. A. ostrowskianum Regel). Specie care înflorește vara devreme. Flori stelate, purpur-roz, pe mijlocul foliolei cu o linie mai închisă. Frunze cîteva, liniare. Plantă înaltă pînă la 15 cm.

Allium pulchellum Don (syn. A. montanum Rchb.). Specie care înflorește vara. Flori roșii-violete, mici, cu stamine exerte. Frunze îngust-liniare. Plantă înaltă pînă la 0,60 m.

Allium roseum L. Specie ce înflorește vara. Flori campanulate, roz-roșii, în umbelă, la vîrful unei tulpini cilindrice. Frunze lat-liniare, lung-acute, dentate pe margini. Plantă înaltă pînă la 0,65 m.

Allium schoenoprasum L. Specie care înflorește vara. Flori (perigon cu foliole lanceolate) roșii-purpurii, în umbele sferice. Frunze verri, liniar-cilindrice, fistuloase, subțiate spre vîrf, foarte puternic parfumate, mult folosite în salate, supe etc. Planta, înaltă pînă la 32 cm, poartă în vîrf o singură inflorescență.

Allium triquetrum L. Specie ce înflorește primăvara devreme. Flori albe sau cenușii, înguste, tubulare, pe tulpini subțiri, unghiulate, înalte pînă la 32 cm; miros puternic. Frunze îngust-liniare.

Allium ursinum L. Specie ce înflorește pe la mijlocul primăverii. Flori albe în formă de stea, cu pedunculi lungi, în umbele. Frunze radicale (2) cu pețioli lungi, ovat-lanceolate, plane. Plantă înaltă pînă la 0,42 m.