4 definiții pentru aliterațiune

aliterațiúne sf vz aliterație

ALITERAȚIÚNE s.f. v. aliterație.

aliterați(un)e f. repetirea acelorași litere sau acelorași silabe. Ex. prin vârfuri vântul viu vuia (COȘBUC).

*aliterațiúne f. (d. literă; fr. allitération). Repetarea acelorașĭ litere: ce te tot tînguĭ tot timpu? – Și -áție.

Intrare: aliterațiune
aliterațiune
substantiv feminin (F107) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aliterațiune aliterațiunea
plural aliterațiuni aliterațiunile
genitiv-dativ singular aliterațiuni aliterațiunii
plural aliterațiuni aliterațiunilor
vocativ singular
plural