2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

alipui v [At: ALEXICI, L. P. I, 152 / Pzi: ~esc / E: mg alapitni] (Reg) 1-2 vtr (D. lucruri) A (se) așeza. 3 vr (D. ființe) A (se) liniști.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ALIPUÍ vb. v. așeza, pune.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

alipuí, alipuiesc, vb. refl. – (reg.) A se așeza, a se cuibări, a se pregăti de culcare. – Din magh. alapitni „fundație, întemeiere, așezare” (MDA).

alipuí, alipuiesc, vb. refl. – A se așeza, a se cuibări, a se pregăti de culcare. – Din magh. alapitni (MDA).

Intrare: alipuit
alipuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alipuit
  • alipuitul
  • alipuitu‑
  • alipui
  • alipuita
plural
  • alipuiți
  • alipuiții
  • alipuite
  • alipuitele
genitiv-dativ singular
  • alipuit
  • alipuitului
  • alipuite
  • alipuitei
plural
  • alipuiți
  • alipuiților
  • alipuite
  • alipuitelor
vocativ singular
plural
Intrare: alipui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alipui
  • alipuire
  • alipuit
  • alipuitu‑
  • alipuind
  • alipuindu‑
singular plural
  • alipuiește
  • alipuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alipuiesc
(să)
  • alipuiesc
  • alipuiam
  • alipuii
  • alipuisem
a II-a (tu)
  • alipuiești
(să)
  • alipuiești
  • alipuiai
  • alipuiși
  • alipuiseși
a III-a (el, ea)
  • alipuiește
(să)
  • alipuiască
  • alipuia
  • alipui
  • alipuise
plural I (noi)
  • alipuim
(să)
  • alipuim
  • alipuiam
  • alipuirăm
  • alipuiserăm
  • alipuisem
a II-a (voi)
  • alipuiți
(să)
  • alipuiți
  • alipuiați
  • alipuirăți
  • alipuiserăți
  • alipuiseți
a III-a (ei, ele)
  • alipuiesc
(să)
  • alipuiască
  • alipuiau
  • alipui
  • alipuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)