3 intrări
41 de definiții
din care- explicative (27)
- morfologice (9)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALINEA vb. I v. alinia.
ALINA, alin, vb. I. Tranz. și refl. A (se) potoli, a (se) ușura, a (se) micșora (în intensitate), a (se) domoli; a (se) liniști. [Var.: (rar) alini vb. IV] – Lat. *allenare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALINA, alin, vb. I. Tranz. și refl. A (se) potoli, a (se) ușura, a (se) micșora (în intensitate), a (se) domoli; a (se) liniști. [Var.: (rar) alini vb. IV] – Lat. *allenare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALINA, alin, vb. I. Tranz. și refl. A (se) potoli, a (se) ușura, a (se) micșora (în intensitate), a (se) domoli; a (se) liniști. [Var.: (rar) alini vb. IV] – Lat. *allenare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALINI vb. IV v. alina.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALINI vb. IV v. alina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALINI vb. IV v. alina.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALINIA, aliniez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) așeza în linie dreaptă. ♦ Tranz. A îndrepta traseul unei străzi. ♦ Tranz. A așeza un grup de construcții după o linie dinainte stabilită. 2. Refl. (Despre țări) A se asocia într-o grupare pe baza unui tratat. 3. Tranz. a ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o bună funcționare. [Pr.: -ni-a] – A3 + linie (după fr. aligner).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
alina2 vi [At: DA / Pzi: alin / E: nct] (Îrg) A șchiopăta ușor Cf alinta, alicni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alina1 [At: VARLAAM, C. 310 / Pzi: alin, (înv) ~nez / V: ~lini (pzi: ~nesc) / E: lin] 1-2 vtr (D. fenomene naturale) A (se) micșora în intensitate. 3-4 vtr (D. fenomene naturale) A (se) potoli. 5 vi (Înv) A opri o mișcare pornită. 6-7 vtr (D. sentimente neplăcute, senzații dureroase) A (se) calma. 8-9 vtr (D. ființe cuprinse de emoție puternică, de surescitare) A (se) liniști. 10 vt (D. ființe, în special, oameni) A mângâia. 11 vt (D. lucruri) A așeza. 12 vr (D. oameni) A se liniști ducându-se la culcare. 13 vr (D. păsări) A se așeza (pe ceva).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alini v vz alina
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alinia [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 104, 9/1 / Pzi: ~iez / E: fr aligner] 1-2 vtr A (se) așeza în linie dreaptă. 3 vt A îndrepta traseul unei străzi. 4 vt (Aht) A așeza un grup de construcții după o linie dinainte stabilită. 5 vr (D. țări) A se asocia într-o grupare pe baza unui tratat. 6 vt A ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o bună funcționare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
❍ALINA2... Olten. Băn. = ANINA...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALINA1 (-in) I. vb. tr. 1 A liniști, a astîmpăra, a potoli: vrînd să-l aline, îi arătară două statuete de bronz (NEGR.); ~ dorul; Mult e mult de cînd te-aștept Să-mi alin dorul din piept (ALECS.); ~ durerea, chinul, necazul; sora cea mai mare alină frica surorilor celor mai mici cu cuvinte liniștitoare (ISP.); timpul șterge și alină toate patimile pămîntești (ODOB.) ¶ 2 A potoli: a-și ~ foamea, setea ¶ 3 A mîngîia: Străină-s, Doamne, străină, De nici apa nu m’alină, De-ar ploua o săptămînă (IK.-BRS.). II. vb. refl. 1 A se liniști, a se astîmpăra, a se potoli: Dar din ce în ce s’alină Toate sgomotele ’n sat (COȘB.); Și dacă vremea s’alină, parcă mă mai răcoresc (CON.) ¶ 2 A înceta, a se opri: La un semn s’alină jocul (COȘB.) ¶ 3 A se liniști prin somn, a se culca: Cîte păsărele ’n codru... Toate cină Și s’alină, Numai eu n’am ce cina, Nici cu ce m’alina (IK.-BRS.) [lat. *allenare < lenis].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
❍ALINI (-inesc) vb. refl. 1 A se odihni: n’au vrut boierul să se mai alinească la cumnatu-său (SB.) ¶ 2 A curge mai lin: Și ’ncepea a trăgea Unde s’alinește apa (GR.-N.) (👉 ALINA) [lin + alina1].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
*ALINIA (-niez) I. vb. tr. și refl. 1 A (se) așeza în linie dreaptă: nimeni nu s’a gîndit să alinieze copacii de pe această șosea ¶ 2 ~ o stradă, a face ca toate casele de pe acea stradă să fie în linie dreaptă.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALINIA, aliniez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) așeza în linie dreaptă. ♦ Tranz. A îndrepta traseul unei străzi. ♦ Tranz. A așeza un grup de construcții după o linie dinainte stabilită. 2. Refl. (Despre țări) A se asocia într-o grupare pe baza unui tratat. 3. Tranz. A ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o bună funcționare. [Pr.: -ni-a] – A3 + linie (după fr. aligner).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALINA, alin, vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la o senzație, dureroasă sau la un sentiment neplăcut) A potoli, a ușura, a micșora (în intensitate). Vîntule, tu încotro te vei duce s-alini Durerea rănilor? BENIUC, V. 75. Acea bătrînă cuminte are învățătură veche. Alină durerile trupului, descurcă mîhnirile inimii. SADOVEANU, N. P. 32. Alină frica surorilor celor mici cu cuvinte liniștitoare. ISPIRESCU, L. 239. Las’să leg a mea viață de a ta... în brațe-mi vino, Și durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o. EMINESCU. O. I 142. ◊ (Complementul este un partitiv) Eu acol-oi fi-ngropat... Și din mine-o răsări... Din ochi negri păhărele, Ca să beai, maică, cu ele Și să-ți mai alini din jele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 324. ◊ Refl. (Uneori cu determinări introduse prin prep. «de») Cînd vei simți că te alini... te mai ungi o dată singur. SADOVEANU, N. F. 88. Că și io o să mă-nsor, Să mă mai alin de dor. TEODORESCU, P, P. 270. 2. Tranz. (Cu privire la o ființă stăpînită de o emoție sau de o surescitare) A liniști. Nu ești singur. Horea, nu ești. Toți copiii te alină! CASSIAN, H. 6.. În sfirșit, vrînd să-l aline, îi arătară două statuete de bronz. NEGRUZZI, S. I 203. ◊ Absol. Faceți să scapere miezul cuvîntului, Bobul adînc de lumină Care mîngîie, care alină. DEȘLIU, G. 34. ◊ Refl. Sloboziți-i, domnilor judecători, de la judecată, zise ea, și lăsați-i să se aline. SADOVEANU, P. M. 267. 3. Refl. (Despre lucruri în mișcare, despre fenomenele naturii, zgomote etc.) A se potoli, a se domoli, a se liniști. După cum șușuia vîntul în brazi și se alina, și iar pornea și se alina, se cunoștea că înserarea va veni cu liniște. SADOVEANU, F. J. 537. Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat. Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. COȘBUC, P. I 48. Rîul spumegat S-alina-ncet din cursu-i cu șoapte zgomotoase. MACEDONSKI, O. I 243. ♦ A încetini, a se opri. La un semn s-alină jocul. COȘBUC, P. I 72. – Variantă: (rar) alini, alinesc (SBIERA, P. 55, RUSSO, O. A. 117), vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALINIA, aliniez, vb. I. Tranz. A așeza în linie dreaptă, la linie. ◊ Refl. Soldații se aliniază. ♦ (Urbanistică) A îndrepta traseul unei străzi. – Pronunțat: -ni-a.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALINI vb. IV. v. alina.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALINIA, aliniez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza în linie dreaptă. ♦ Tranz. A îndrepta traseul unei străzi. [Pr.: -ni-a] – Din a3 + linie (după fr. aligner).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALINIA vb. I tr., refl. A (se) așeza în linie dreaptă. ♦ tr. A îndrepta traseul unei străzi. [Pron. -ni-a, ger. -iind, var. alinea vb. I. / < linie, după fr. aligner].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALINIA vb. I. tr., refl. a (se) așeza în linie dreaptă. II. tr. a îndrepta traseul unei străzi. III. refl. (despre țări) a se asocia într-o grupare pe baza unui tratat. (după fr. aligner)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ALINA alin tranz. A face să se aline; a liniști; a calma; a potoli. ~ durerea. /<lat. allenare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ALINA mă alin intranz. A ajunge la o stare de liniște; a se liniști; a se calma; a se potoli. /<lat. allenare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ALINIA ~ez tranz. 1) (traseul unei străzi) A aranja în linie dreaptă. 2) (construcții) A amplasa după o anumită linie. 3) A face să se alinieze. [Sil. -ni-a] /a + linie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ALINIA mă ~ez intranz. 1) (despre persoane) A se așeza într-o linie dreaptă; a se aranja. 2) A se conforma cu fidelitate. ~ la principiile politice ale unui partid. 3) (despre țări) A se asocia într-o grupare pe baza unui tratat. /a + linie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
alinà v. a liniști, a potoli, a ușura (durerea). [Lat. ALLENARE, din LENIS] ║ adv. lin, încetișor: alin s’oglindește ’n sufletele lor AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
alinià v. a așeza în linie dreaptă, a pune în linie: aliniez o casă, o stradă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
alín, a -á v. tr. (lat. alléno, -áre, d. lenis, lin). Liniștesc, stîmpăr, potolesc (durerea saŭ doru).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*alíniĭ și -iéz, a -á v. tr. (d. linie; fr. aligner). Așez în linie dreaptă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
alina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. alin, 3 alină; conj. prez. 1 sg. să alin, 3 să aline
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
alinia (a ~) (desp. -ni-a) vb., ind. prez. 1 sg. aliniez (desp. -ni-ez), 3 aliniază, 1 pl. aliniem; conj. prez. 1 sg. să aliniez, 3 să alinieze; ger. aliniind (desp. -ni-ind)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
alina (a ~) vb., ind. prez. 3 alină
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alinia (a ~) (-ni-a) vb., ind. prez. 3 aliniază, 1 pl. aliniem (-ni-em); conj. prez. 3 să alinieze; ger. aliniind (-ni-ind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alina vb., ind. prez. 1 sg. alin, 3 sg. și pl. alină
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
alinia vb. → linia
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
alinia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. aliniază, 1 pl. aliniem, ger. aliniind)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
alin.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
aliniez, -niază 3, -niam 1 imp., -niind ger., -niere inf. s.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ALINA vb. 1. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) îmblânzi, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) tempera, a (se) ușura, (înv. și pop.) a (se) ostoi, (pop.) a (se) ogoi, (înv. și reg.) a (se) mângâia, (înv.) a (se) odihni, (fig.) a adormi, a (se) răcori. (Cele spuse i-au ~ durerea; a plâns și s-a ~.) 2. v. consola.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALINIA vb. a (se) înșira, a (se) înșirui, a (se) ordona, a (se) rândui, (înv. și reg.) a (se) șirui. (S-au ~ în tăcere.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALINA vb. 1. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) îmblînzi, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) tempera, a (se) ușura, (înv. și pop.) a (se) ostoi, (pop.) a (se) ogoi, (înv. și reg.) a (se) mîngîia, (înv.) a (se) odihni, (fig.) a adormi, a (se) răcori. (Cele spuse i-au ~ durerea; a plîns și s-a ~.) 2. a (se) consola, a (se) îmbărbăta, a (se) încuraja, a (se) mîngîia, (grecism înv.) a (se) parigorisi. (Încerca să-l ~ pentru pierderea suferită.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALINIA vb. a (se) înșira, a (se) înșirui, a (se) ordona, a (se) rîndui, (înv. și reg.) a (se) șirui. (S-au ~ în tăcere.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
alina (-n, -at), vb. – A liniști, a calma, a consola. Lat. *allēnāre (Byhan 11; Pușcariu 62; Candrea-Dens., 989; DAR; Rosetti, I, 79); cf. it. (sard.) allenare. Philippide, II, 658, presupune o formă *allēnῑre. – Der. alinător, adj. (care alină).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT210) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
- silabație: -ni-a
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT210) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
alina, alinverb
- 1. (Cu privire la o senzație, dureroasă sau la un sentiment neplăcut) A (se) potoli, a (se) ușura, a (se) micșora (în intensitate). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vîntule, tu încotro te vei duce s-alini Durerea rănilor? BENIUC, V. 75. DLRLC
- Acea bătrînă cuminte are învățătură veche. Alină durerile trupului, descurcă mîhnirile inimii. SADOVEANU, N. P. 32. DLRLC
- Alină frica surorilor celor mici cu cuvinte liniștitoare. ISPIRESCU, L. 239. DLRLC
- Las’să leg a mea viață de a ta... în brațe-mi vino, Și durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o. EMINESCU. O. I 142. DLRLC
- Eu acol-oi fi-ngropat... Și din mine-o răsări... Din ochi negri păhărele, Ca să beai, maică, cu ele Și să-ți mai alini din jele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 324. DLRLC
- Cînd vei simți că te alini... te mai ungi o dată singur. SADOVEANU, N. F. 88. DLRLC
- Că și io o să mă-nsor, Să mă mai alin de dor. TEODORESCU, P, P. 270. DLRLC
-
- 2. (Cu privire la o ființă stăpânită de o emoție sau de o surescitare) A (se) liniști. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu ești singur, Horea, nu ești. Toți copiii te alină! CASSIAN, H. 6. DLRLC
- În sfirșit, vrînd să-l aline, îi arătară două statuete de bronz. NEGRUZZI, S. I 203. DLRLC
- Faceți să scapere miezul cuvîntului, Bobul adînc de lumină Care mîngîie, care alină. DEȘLIU, G. 34. DLRLC
- Sloboziți-i, domnilor judecători, de la judecată, zise ea, și lăsați-i să se aline. SADOVEANU, P. M. 267. DLRLC
-
- 3. (Despre lucruri în mișcare, despre fenomenele naturii, zgomote etc.) A se potoli, a se domoli, a se liniști. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- După cum șușuia vîntul în brazi și se alina, și iar pornea și se alina, se cunoștea că înserarea va veni cu liniște. SADOVEANU, F. J. 537. DLRLC
- Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat. Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. COȘBUC, P. I 48. DLRLC
- Rîul spumegat S-alina-ncet din cursu-i cu șoapte zgomotoase. MACEDONSKI, O. I 243. DLRLC
-
- La un semn s-alină jocul. COȘBUC, P. I 72. DLRLC
-
-
etimologie:
- *allenare DEX '09 DEX '98
alinia, aliniezverb
- 1. A (se) așeza în linie dreaptă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Soldații se aliniază. DLRLC
- 1.1. A îndrepta traseul unei străzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: îndrepta
- 1.2. A așeza un grup de construcții după o linie dinainte stabilită. DEX '09 DEX '98
-
- 2. (Despre țări) A se asocia într-o grupare pe baza unui tratat. DEX '09 DEX '98 MDN '00sinonime: asocia
- 3. A se conforma cu fidelitate. NODEX
- A se alinia la principiile politice ale unui partid. NODEX
-
- 4. A ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o bună funcționare. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- A + linie DEX '09 DEX '98 DN
- aligner DEX '09 DEX '98 DN
-