16 definiții pentru alifie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

alifie sf [At: (1692) ap. GCR I, 304 / Pl: ~ii / V: alef~, (înv) alefiu (~fii) / E: ngr άλιφή] Preparat farmaceutic de uz extern, compus din substanțe medicamentoase încorporate într-o masă onctuoasă și întrebuințat în medicină și în cosmetică Si: unguent.

ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat farmaceutic de uz extern, compus din substanțe medicamentoase încorporate într-o masă onctuoasă și folosit în medicină și în cosmetică. – Din ngr. alifí „unsoare”.

ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat farmaceutic de uz extern, compus din substanțe medicamentoase încorporate într-o masă onctuoasă și întrebuințat în medicină și în cosmetică. – Din ngr. alifi „unsoare”.

ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat de consistență moale, destinat întrebuințării externe în medicină și în cosmetică, V. unguent. Să ne ploconim înaintea cuvioșiei-sale și s-o întrebăm ce alifii întrebuințează de are mîni de catifea. – Alifie prescrisă de dumneata, doctore. SADOVEANU, P. M. 214. [Era] negustor de piatra-sulimanului sau piatră bună de făcut alifie de obraz, salcie, fumuri și alte otrăvuri. CREANGĂ, P. 112. ◊ Fig. Din inima-ți iei miruri, alifii. Mătasea cerului o rupi fîșii Și pipăi răni, și legi, și-alini, și-nvii. TOMA, C. V. 274.

ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat de consistență moale, cu întrebuințări externe în medicină și în cosmetică. – Ngr. alifi „unsoare”.

ALIFÍE ~i f. Preparat medicinal sau cosmetic în formă de pastă, destinat aplicării externe. ~ pentru mâini. [G.-D. alifiei] /<ngr. alifi

alifie f. unsoare (mai ales ca leac). [Gr. mod.].

alifíe f. (ngr. alifí, vgr. aloiphé, unsoare. V. sinalefă. Unsoare consistentă (ungŭent) care se întrebuințează contra bubelor. V. pomadă. – Vechĭ și alefíe și alifiŭ, n., pl. urĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alifíe s. f., art. alifía, g.-d. art. alifíei; pl. alifíi, art. alifíile

alifíe s. f., art. alifía, g.-d. art. alifíei; pl. alifíi, art. alifíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ALIFÍE s. (FARM.) cremă, pomadă, unguent, (livr.) liniment, (pop.) unsoare, (reg.) ip., (Transilv. și Mold.) ir, (înv.) mehlem.

ALIFIE s. (FARM.) cremă, pomadă, unguent, (livr.) liniment, (pop.) unsoare, (reg.) ip, (Transilv. și Mold.) ir, (înv.) mehlem.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

alifíe (alifíi), s. f. – Unguent. – Mr. alfie. Ngr. ἀλουφή (Roesler 564).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

alifie, alifii s. f. (apelativ peior.d. oameni) prost, nerod

a fi uns cu toate alifiile expr. a avea mare experiență; a fi versat; a nu putea fi înșelat.

Intrare: alifie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alifie
  • alifia
plural
  • alifii
  • alifiile
genitiv-dativ singular
  • alifii
  • alifiei
plural
  • alifii
  • alifiilor
vocativ singular
plural

alifie

  • 1. Preparat farmaceutic de uz extern, compus din substanțe medicamentoase încorporate într-o masă onctuoasă și folosit în medicină și în cosmetică.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Să ne ploconim înaintea cuvioșiei-sale și s-o întrebăm ce alifii întrebuințează de are mîni de catifea. – Alifie prescrisă de dumneata, doctore. SADOVEANU, P. M. 214.
      surse: DLRLC
    • [Era] negustor de piatra-sulimanului sau piatră bună de făcut alifie de obraz, salcie, fumuri și alte otrăvuri. CREANGĂ, P. 112.
      surse: DLRLC
    • figurat Din inima-ți iei miruri, alifii, Mătasea cerului o rupi fîșii Și pipăi răni, și legi, și-alini, și-nvii. TOMA, C. V. 274.
      surse: DLRLC

etimologie: