alesură sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ri / E: ales² + -ură] (Înv) Alesătură (3).

ALESURĂ sf. Alegerea părului în cărare (COST.) [ales].

alesătúră f., pl. ĭ. Modu de a alege, de a despărți (a așeza) lucrurile (de ex., la alesu păruluĭ cînd îșĭ împletesc femeile coada). Pl. Florĭ saŭ podoabe la țesăturĭ. – Vechĭ alesúră.