2 intrări

2 definiții

aldoíre sf [At: MDA ms / P: -do-i- / Pl: ~ri / E: aldoi] (Reg) 1 Potrivire Si: aldoit1 (1). 2 Îndoire ușoară Si: aldoit1 (2).

aldoí vt [At: I. CR. VII, 154 / P: -do-i / Pzi: -esc / E: mg áldani] (Reg) 1 A potrivi. 2 A îndoi puțin.

Intrare: aldoi
aldoi
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aldoi aldoire aldoit aldoind singular plural
aldoiește aldoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) aldoiesc (să) aldoiesc aldoiam aldoii aldoisem
a II-a (tu) aldoiești (să) aldoiești aldoiai aldoiși aldoiseși
a III-a (el, ea) aldoiește (să) aldoiască aldoia aldoi aldoise
plural I (noi) aldoim (să) aldoim aldoiam aldoirăm aldoiserăm, aldoisem*
a II-a (voi) aldoiți (să) aldoiți aldoiați aldoirăți aldoiserăți, aldoiseți*
a III-a (ei, ele) aldoiesc (să) aldoiască aldoiau aldoi aldoiseră
Intrare: aldoire
aldoire
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aldoire aldoirea
plural aldoiri aldoirile
genitiv-dativ singular aldoiri aldoirii
plural aldoiri aldoirilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)