Definiția cu ID-ul 527310:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALCĂTUÍ1, alcătuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A face, a construi, a înjgheba; a compune, a întocmi, a concepe. ♦ Refl. A lua ființă, a se forma. 2. A forma împreună; a constitui. Alcătuiau un fel de familie mare (REBREANU). ♦ Refl. A fi format, a consta din... Auditoriul se alcătuia din dame bătrîne (NEGRUZZI). 3. (Pop.) A strînge, a aduna; a aranja. ♦ A face, a încheia un legămînt. – Magh. alkötni.