5 definiții pentru albitoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

albitor, ~oare [At: I. IONESCU, C. 197/26 / V: (îrg) -iu sm / Pl: ~i, ~oare / E: albi + -tor] 1 a (Înv) Care albește (10). 2 smf Muncitor care lucrează într-o albitorie. 3 sm (Înv) Rafinator de zahăr. corectată

ALBITÓR, -OÁRE, albitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează într-o albitorie. – Albi + suf. -tor.

ALBITÓR, -OÁRE, albitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează într-o albitorie. – Albi + suf. -tor.

ALBITÓR, -OÁRE, albitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează într-o albitorie. – Din albi + suf. -tor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

albitoáre s. f., g.-d. art. albitoárei; pl. albitoáre

albitoáre s. f., g.-d. art. albitoárei; pl. albitoáre

Intrare: albitoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albitoare
  • albitoarea
plural
  • albitoare
  • albitoarele
genitiv-dativ singular
  • albitoare
  • albitoarei
plural
  • albitoare
  • albitoarelor
vocativ singular
  • albitoare
  • albitoareo
plural
  • albitoarelor

albitor, -oare albitoare albitor

  • 1. Muncitor care lucrează într-o albitorie.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Albi + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09