3 intrări
38 de definiții
din care- explicative (25)
- morfologice (6)
- relaționale (5)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALBIT2, -Ă, albiți, -te, adj. 1. Făcut sau devenit (mai) alb (1); înălbit2. 2. (Despre părul oamenilor, p. ext. despre oameni) Cărunt. – V. albi.
ALBIT2, -Ă, albiți, -te, adj. 1. Făcut sau devenit (mai) alb (1); înălbit2. 2. (Despre părul oamenilor, p. ext. despre oameni) Cărunt. – V. albi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALBIT1 s. n. Mineral lăptos, verzui, roșiatic, cu luciu sidefiu sau sticlos, folosit în industria ceramicii. – Din fr. albite.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALBIT1 s. n. Mineral lăptos, verzui, roșiatic, cu luciu sidefiu sau sticlos, folosit în industria ceramicii. – Din fr. albite.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
albit2, ~ă a [At: CANTEMIR, HR. 253/20 / Pl: ~iți, ~e / E: albi] 1 Devenit (mai) alb (1) Si: înălbit2. 2 Făcut (mai) alb (1). 3 (D. păr) Cărunt. 4 (Pex; d. oameni) îmbătrânit2. 5 (Pop) Văruit2. 6 (Fig) Curățat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
albit1 sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr albite] Mineral verzui, roșiatic sau lăptos, cu luciu sidefiu ori sticlos, folosit în ceramică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ALBIT2 sbst., *ALBITĂ sf. 💎 Specie de feldspat, alb, incolor, care se găsește în crăpăturile rocelor cristaline, în calcaruri și unele roce eruptive [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALBIT1 sbst. Faptul de a (se) albi.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALBIT2, -Ă, albiți, -te, adj. 1. (Despre părul oamenilor; p. ext. despre oameni) Cărunt. O bătrînă... cu pletele albite. ALECSANDRI, P. P. 204. 2. Fig. Strălucitor. Din sulițe, din coifuri, din armele albite... soarele... Lumina își răsfrînse pe steagul tricolor. ALEXANDRESCU, P. 144.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALBIT1 s. n. Varietate de feldspat lăptos, verzui, roșiatic sau incolor, care se găsește în crăpăturile rocilor cristaline, în calcaruri și în unele roci eruptive și se întrebuințează ca fondant în ceramică.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALBIT2, -Ă, albiți, -te, adj. 1. (Despre părul oamenilor, p. ext. despre oameni) Cărunt. 2. Fig. Strălucitor. – V. albi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALBIT1 s. n. Mineral lăptos, verzui, roșiatic sau incolor, folosit în industria ceramicii. – Fr. albite.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALBIT s.n. Mineral cu aspect lăptos, verzui, roșiatic sau incolor, întrebuințat ca fondant în ceramică. [< fr. albite, cf. germ. Albit].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALBIT s. n. plagioclaz, alumosilicat de sodiu, cu aspect lăptos, verzui, roșietic sau incolor, fondant în ceramică. (< fr. albite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ALBIT2 ~tă (~ți, ~te) (despre părul oamenilor) Care este cărunt. ~ de necazuri. /v. a albi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALBIT1 m. Mineral incolor, verzui sau roșiatic folosit în ceramică. /<fr. albite
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALBI, albesc, vb. IV. 1. Refl., intranz. și tranz. A deveni sau a face să devină (mai) alb. ♦ A trata produsele textile cu agenți oxidanți sau reducători pentru a le face mai albe, distrugând pigmenții naturali. ♦ A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb intens. ♦ A decolora, parțial sau total, un anumit produs. ♦ Intranz. A încărunți; p. ext. a îmbătrâni. 2. Intranz. A ieși în evidență, a se contura (din cauza culorii albe). ♦ Fig. A străluci. – Din alb.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
alba[1] v vz albi
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
albi [At: CORESI, ap. HEM 733 / Pzi: ~besc / E: alb] 1 vir A deveni (mai) alb (1). 2 vir A încărunți. 3 vir (Pex) A îmbătrâni. 4 vi A ieși în evidență datorită culorii albe (1). 5 vi (Fig) A străluci (bătând în alb (1). 6 vi (Pop; îe) A-i ~ (cuiva) ochii după (sau la) A privi cu intensitate ceva. 7 vi (Pop; îae) A privi cu aviditate ceva. 8 vi (Pop; îae) A aștepta ceva în zadar. 9 vi (Înv) A se face ziuă. 10 vt A face să devină mai alb (1). 11 vt (Pop, îe) A ~ pânza A spăla și a usca la soare pânza albă nouă. 12-13 vtr (Înv) A (se) face demn de stimă. 14 vt A trata produsele textile cu agenți antioxidanți sau reducători pentru a le face mai albe (1), distrugând pigmenții naturali. 15 vt A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb (1) intens. 16 vt A decolora (parțial sau total). 17 vt (Fig; a scoate peri albi șîe) A face pe cineva să îmbătrânească înainte de vreme printr-o purtare rea sau obositoare.[1] 18 vr (Iuz) A se farda.
- Acest sens nu are legătură cu verbul albi, cu cu adj. alb. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALBI (albesc) I. vb. intr. 1 A se face alb: Pînzele să nu albească, Ci la soare să ’nnegrească (ALECS.) ¶ 2 A încărunți: nu una am văzut eu de cînd am albit (DEM.); proverb: capul de măgar nu albește niciodată (ZNN.), omul nesimțitor nu se trece, nu îmbătrînește ¶ 3 A se zări alb, a licări: pe coastele lor, cîteva sate albesc ca niște grămezi de marmoră (ALECS.); se vedea albind zăpada ca un ștergar alb, nemărginit (GN.) ¶ 4 fig. A-i ~ ochii, a aștepta zadarnic după ceva (ZNN.). II. vb. tr. 1 A face alb: clorul are proprietatea de a ~ ori-ce coloare organică ¶ 2 A încărunți: m’au albit necazurile; proverb: asta-i Neaga care a albit pe dracul (ZNN.), se zice despre o femeie rea ¶ 3 ~ pînza, a spăla pînza ¶ 4 A acoperi cu ceva alb: ninsoarea-l albise, căci ningea ca ’n mijlocul iernii (ISP.) ¶ 5 A da o coloare mai deschisă, a curăți: săpunul acesta i-a mai albit fața. III. vb. refl. 1 A se face alb: ori-ce ai încerca, nu se mai poate ~ , tot rămîne pată ¶ 2 A încărunți: M’am albit de griji, necazuri și fața mi s’a sbîrcit (PANN) ¶ 3 🌦 A se ~ de ziuă, a se face ziuă [lat. *albìre].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALBI, albesc, vb. IV. 1. Refl., intranz. și tranz. A deveni sau a face să devină (mai) alb. ♦ A trata produsele textile cu agenți oxidanți sau reducători pentru a le face mai hidrofile (mai albe), distrugând pigmenții naturali. ♦ A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb intens. ♦ A decolora, parțial sau total, un anumit produs. ♦ Intranz. A încărunți; p. ext. a îmbătrâni. 2. Intranz. A ieși în evidență, a se contura (din cauza culorii albe). ♦ Fig. A străluci. – Din alb.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALBI, albesc, vb. IV. Intranz. 1. A deveni (mai) alb. Pînzele să nu albească, Ci mai rău să înnegrească. TEODORESCU, P. P. 559. ◊ Refl. (În expr.) A se albi la față = a deveni palid, a păli. ♦ (Despre părul oamenilor, p. ext. despre oameni) A încărunți; fig. (numai despre oameni) A îmbătrîni. O trece și asta, că nu una am văzut eu de cînd am albit. DELAVRANCEA, S. 200. Mi-albește capul în vîrtejul lumii. VLAHUȚĂ, O. A. 82. ♦ Tranz. (Cu privire la pînză etc.) A face să fie alb, prin spălare sau prin diverse procedee chimice. Jos, fete albesc și bat rufe; – Lin zbîrnîie din depărtare, Subt scocul înalt, roata morii Și prăfuie mărgăritare. IOS1F, T. 135. Îi dete o chită de cînepă și-i spuse ca pînă-n seară s-o toarcă... să facă dintr-însa pînză, s-o albească și, cînd s-a întoarce,.. să i-o deie gata lucrată. MARIAN, O. II 183. Pînză albită = pînză căreia i s-a dat culoarea albă prin mijloace chimice. 2. A ieși în evidență, a se contura (datorită culorii albe); a străluci (bătînd în alb). Pe tapșanurile cu iarbă uscată albea omătul nou. SADOVEANU, F. J. 442. Pe o coastă, în lumina albastră a cerului de vară, albește satul. PĂUN-PINCIO, P. 116. De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85. Pe coastele lor [ale munților] cîteva sate albesc ca niște grămezi de marmoră. ALECSANDRI, C. 188. ♦ Tranz. Fig. A lumina, a face să lucească. Ici-colo raze pălite de lună străbăteau printre nouri, albeau undele fugare și intrau iar în ascunzișul lor din văzduh. RUSSO, O. 114.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALBI, albesc, vb. IV. 1. Refl., intranz. și tranz. A deveni sau a face să devină (mai) alb. ♦ Intranz. A încărunți; a îmbătrîni. 2. Intranz. A ieși în evidență, a se contura (din cauza culorii albe); a străluci. Prin frunze ascunsă albește o vale (MACEDONSKI). ♦ Tranz. Fig. A lumina. – Lat. *albire.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A ALBI ~esc 1. tranz. A face să se înălbească. 2. intranz. A se vedea alb (pe un fond închis); a bate în alb. /Din alb
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ALBI mă ~esc intranz. 1) A deveni alb; a căpăta culoare albă. 2) A pierde culoarea inițială sub acțiunea unor factori externi (soare, ploi). 3) fig. (ființe) A face să devină cărunt; a încărunți. /Din alb
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
albì v. 1. a (se) face alb; 2. a nălbi; 3. a se ivi în depărtare: prin umbră o cetate albește BOL. se văd turme albind pe coastă AL. [Lat. ALBESCERE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
albésc v. tr. (d. alb). Fac alb: a albi pînză. V. intr. Devin alb la păr: am albit de atîtea nevoĭ. Apar în alb: începeaŭ să se vadă casele albind. V. refl. Devin alb: rufele s’aŭ albit. – Și înălbesc (tr. și refl.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
albit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
albit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
albit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
albi (a ~) (a deveni/face alb) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. albesc, 3 sg. albește, imperf. 1 albeam; conj. prez. 1 sg. să albesc, 3 să albească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
albi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. albesc, imperf. 3 sg. albea; conj. prez. 3 să albească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
albi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. albesc, imperf. 3 sg. albea; conj. prez. 3 sg. și pl. albească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ALBIT adj. înălbit. (Pânză ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALBIT adj. înălbit. (Pînză ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALBI vb. 1. a (se) înălbi, (reg.) a (se) bili. (~ pânza.) 2. v. încărunți.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALBI vb. 1. a (se) înălbi, (reg.) a (se) bili. (~ pînza.) 2. a cărunți, a încărunți. (Ce tare ai ~)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A (se) albi ≠ a (se) înnegri
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
albit, (engl.= albite) 1. (miner.), min. din grupa feldspaților – NaAlS3iO8 – cristalizat în s. triclinic, considerat termen extrem în seria plagioclazilor (Ab100 – An0 – Ab90 – An10) și termen sodic în seria feldspaților alcalini. Prezintă două modificații: a. de temperatură scăzută și a. de temperatură ridicată, cu punctul de transformare la 4500C. Este întâlnit în toate tipurile de roci, fiind frecvent în granite, sienite, spilite, ș. crist. de metamorfism scăzut, în unele corneene (adinole), în roci sedimentare de tipul graywacke și autigen în calcare sau argile; poate să apară secundar în depuneri pneumatolitice și metasomatice. Este utilizat în producerea ceramicii fine ca fondant și la prepararea glazurilor brute pentru porțelanuri; 2. (crist.), maclă polisintetică, descrisă după legea hemitropiei normale, în care indivizi paraleli se asociază după fața (010) sub forma unor lamele cu striații fine, după direcția de clivaj (001). Este caracteristică feldspaților plagioclazi din rocile magmatice intrusive și efuzive; este mai rar întâlnită în plagioclazii din ș. crist.
- sursa: Petro-Sedim
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ALBIT (< fr. {i}) s. n. Feldspat plagioclaz sodic, de culoare albă, cenușie, verzuie cu luciu sidefos și duritate mare, întîlnit în rocile magmatice acide (granite, pegmatite), în cele metemorfazate (gnaise) și în unele calcare. Utilizat în ind. ceramicii fine ca fondant.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
albit, albităadjectiv
- 2. (Despre părul oamenilor) Cărunt. DEX '09 MDA2 DLRLC NODEXsinonime: cărunt
- O bătrînă... cu pletele albite. ALECSANDRI, P. P. 204. DLRLC
- 2.1. (Despre oameni) Cărunt. DEX '09 DLRLCsinonime: cărunt
- Albit de necazuri. NODEX
-
- 2.2. Despre oameni: îmbătrânit. MDA2sinonime: îmbătrânit
-
- 3. Văruit. MDA2sinonime: văruit
- 4. Curățat, strălucitor. MDA2 DLRLCsinonime: curățat strălucitor
- Din sulițe, din coifuri, din armele albite... soarele... Lumina își răsfrînse pe steagul tricolor. ALEXANDRESCU, P. 144. DLRLC
-
etimologie:
- albi DEX '09 MDA2 DLRM NODEX
albit, albitesubstantiv neutru
- 1. Mineral lăptos, verzui, roșiatic, cu luciu sidefiu sau sticlos, folosit în industria ceramicii. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- albite DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRM DN
albi, albescverb
- 1. A deveni sau a face să devină (mai) alb. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEXantonime: înnegri
- Pînzele să nu albească, Ci mai rău să înnegrească. TEODORESCU, P. P. 559. DLRLC
- 1.1. A trata produsele textile cu agenți oxidanți sau reducători pentru a le face mai albe, distrugând pigmenții naturali. DEX '09 MDA2 DLRLC
- Jos, fete albesc și bat rufe; – Lin zbîrnîie din depărtare, Subt scocul înalt, roata morii Și prăfuie mărgăritare. IOS1F, T. 135. DLRLC
- Îi dete o chită de cînepă și-i spuse ca pînă-n seară s-o toarcă... să facă dintr-însa pînză, s-o albească și, cînd s-a întoarce,.. să i-o deie gata lucrată. MARIAN, O. II 183. DLRLC
- 1.1.1. Pânză albită = pânză căreia i s-a dat culoarea albă prin mijloace chimice. DLRLC
- A albi pânza = a spăla și a usca la soare pânza albă nouă. MDA2
-
- 1.2. A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb intens. DEX '09 MDA2 DEX '98
- 1.3. A decolora, parțial sau total, un anumit produs. DEX '09 MDA2 DEX '98sinonime: decolora
- 1.4. A se farda. MDA2sinonime: farda
- 1.5. A pierde culoarea inițială sub acțiunea unor factori externi (soare, ploi). NODEX
- 1.6. Încărunți. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: încărunți
- O trece și asta, că nu una am văzut eu de cînd am albit. DELAVRANCEA, S. 200. DLRLC
- Mi-albește capul în vîrtejul lumii. VLAHUȚĂ, O. A. 82. DLRLC
- 1.6.1. Îmbătrâni. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: îmbătrâni
-
- A se albi la față = a deveni palid. DLRLCsinonime: păli
-
- 2. A ieși în evidență, a se contura (din cauza culorii albe). DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Pe o coastă, în lumina albastră a cerului de vară, albește satul. PĂUN-PINCIO, P. 116. DLRLC
- Pe coastele lor [ale munților] cîteva sate albesc ca niște grămezi de marmoră. ALECSANDRI, C. 188. DLRLC
- Prin frunze ascunsă albește o vale. MACEDONSKI. DLRM
- diferențiere A se vedea alb (pe un fond închis); a bate în alb. NODEX
- 2.1. Străluci. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLCsinonime: străluci
- Pe tăpșanurile cu iarbă uscată albea omătul nou. SADOVEANU, F. J. 442. DLRLC
- De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
-
- 2.2. A face să lucească. DLRLCsinonime: lumina
- Ici-colo raze pălite de lună străbăteau printre nouri, albeau undele fugare și intrau iar în ascunzișul lor din văzduh. RUSSO, O. 114. DLRLC
-
- A-i albi (cuiva) ochii după (sau la) = a privi cu intensitate ceva. MDA2
- A privi cu aviditate ceva. MDA2
- A aștepta ceva în zadar. MDA2
-
-
- 3. A se face ziuă. MDA2
- 4. A (se) face demn de stimă. MDA2
etimologie:
- alb DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX
- *albire DLRM