7 definiții pentru albescență

albescénță sf [At: DEX2 / Pl: (rar) -țe / E: fr albescence] (Liv) Culoare albă (42) (strălucitoare).

ALBESCÉNȚĂ s. f. (Rar) Starea a ceea ce este alb; albiciune. – Din fr. albescence.

ALBESCÉNȚĂ s. f. (Rar) Starea a ceea ce este alb; albiciune. – Din fr. albescence.

albescénță (rar) s. f., g.-d. art. albescénței

albescénță s. f., g.-d. art. albescénței

ALBESCÉNȚĂ s.f. (Rar) Starea a ceea ce este alb; albiciune. [< fr. albescence].

ALBESCÉNȚĂ s. f. stare a ceea ce este alb. (< fr. albescence)

Intrare: albescență
albescență substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular albescență albescența
plural
genitiv-dativ singular albescențe albescenței
plural
vocativ singular
plural