2 definiții pentru albastru-azuriu

Articole pe această temă:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALBÁSTRU, -Ă, albaștri, -stre, adj., s. n. 1. Adj. Care are culoarea cerului senin. ♦ Fig. Melancolic, trist, sumbru. ◊ Expr. Inimă-albastră = a) suflet trist, p. ext. tristețe, jale; b) necaz, mânie, furie. Cu (sau de) sânge albastru = de neam mare, ales; nobil. (Fam.) E (cam) albastru = e (cam) rău, (cam) neplăcut, situația e (cam) dificilă. 2. S. n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii, situată între verde și indigo; culoarea descrisă mai sus; albăstreală, albăstrime. ◊ Albastru de metilen = colorant albastru (1) folosit în vopsitorie, în lucrări de biologie și în medicină. Albastru de Prusia (sau de Berlin) = ferocianură de fier folosită ca pigment albastru (1). ◊ Compuse: albastru-azuriu = albastru (1) cu nuanțe azurii; albastru-deschis = albastru (1) mai puțin intens. – Lat. albaster (albus).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

albástru-azuríu adj. m., pl. albáștri-azuríi, art. albáștrii-azuríii; f. albástră-azuríe, pl. albástre-azuríi

Intrare: albastru-azuriu
albastru-azuriu adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albastru-azuriu
  • albastrul-azuriul
  • albastră-azurie
  • albastra-azuria
plural
  • albaștri-azurii
  • albaștrii-azuriii
  • albastre-azurii
  • albastrele-azuriile
genitiv-dativ singular
  • albastru-azuriu
  • albastrului-azuriului
  • albastre-azurii
  • albastrei-azuriei
plural
  • albaștri-azurii
  • albaștrilor-azuriilor
  • albastre-azurii
  • albastrelor-azuriilor
vocativ singular
plural

albastru-azuriu

  • 1. Albastru cu nuanțe azurii.
    surse: DEX '09

etimologie: