2 intrări

6 definiții

ajumíre sf [At: MDA ms / Pl: -ri / E: ajumiri] Ajumeală.

ajumí [At: BARCIANU / V: ajomi / Pzi: -mesc / E: alb güme] (Trs) 1 vi A adormi. 2 vt A juca de-a v-ați ascunselea.

AJUMÍ vb. v. ațipi, dormita, moțăi, picoti, piroti.

ajumí (-mésc, -ít), vb. – A dormita, a ațipi, a sta cu ochii închiși. Bg. zazŭmévam „a închide ochii pe jumătate”, de la žumiă „a face cu ochiul”. După DAR, din alb. ğumë „somn”, care pare a fi der. din bg.Der. ajumit, s. n. (ascunzătoare).

ajumésc v. intr. (bg. žumĭy, sîrb. žmeti, id. Cp. și cu alb. gĭumá, somn, și cu rom. mijesc). Ban. Olt. Ațipesc. Mijesc. De-a ajumitu, jocu copilăresc numit aĭurea de-a mijitele. – În Trans. și ajóm(ésc).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ajumí vb. v. AȚIPI. DORMITA. MOȚĂI. PICOTI. PIROTI.

Intrare: ajumi
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ajumi ajumire ajumit ajumind singular plural
ajumește ajumiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ajumesc (să) ajumesc ajumeam ajumii ajumisem
a II-a (tu) ajumești (să) ajumești ajumeai ajumiși ajumiseși
a III-a (el, ea) ajumește (să) ajumească ajumea ajumi ajumise
plural I (noi) ajumim (să) ajumim ajumeam ajumirăm ajumiserăm, ajumisem*
a II-a (voi) ajumiți (să) ajumiți ajumeați ajumirăți ajumiserăți, ajumiseți*
a III-a (ei, ele) ajumesc (să) ajumească ajumeau ajumi ajumiseră
Intrare: ajumire
ajumire
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ajumire ajumirea
plural ajumiri ajumirile
genitiv-dativ singular ajumiri ajumirii
plural ajumiri ajumirilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)