19 definiții pentru ajuga

SULIMÁN, sulimanuri, s. n. 1. (Înv.) Fard; sulimeneală (2). 2. Plantă erbacee păroasă, cu frunze ovale, cu flori albastre, roz sau albe (Ajuga genevensis). – Din tc. sülümen.

VINERÍȚĂ, vinerițe, s. f. Plantă erbacee cu frunzele de la bază așezate în formă de rozetă, cu flori albastre, roșii sau albe, dispuse în spic în vârful tulpinii, care se întrebuințează ca plantă medicinală; vinețică (Ajuga reptans).Vineri + suf. -iță.

bárbă s. f., g.-d. art. bărbii, pl. bărbi

sulimán s. n., (farduri) pl. sulimánuri

vineríță s. f., g.-d. art. vineríței; pl. vineríțe

BÁRBĂ s. 1. v. bărbie. (Are o ~ proeminentă.) 2. (BOT.) țeapă, (pop.) mustață. (~ de la spicele cerealelor.) 3. (BOT.) barba-boierului (Ajuga laxmanni) = avrămeasă, avrămească, (reg.) cârstănească, cristeneasă; barba-caprei (Tragopogon major) = (reg.) floare-de-câmp-galbenă, salată-de-iarnă, țâța-caprei; barba-caprei (Calocera viscosa) = (reg.) coada-șopârlei; barba-împăratului (Mirabilis jalapa) = (reg.) noptiță, norea; barba-popii (Spiraea aruncus) = (reg.) barba-țapului, coada-priculicilor, cornul-dracului, floarea-zmeului, goliciunea-fetii-pădurii, Mama-Pădurii; barba-ursului v. coada-calului.

SULIMÁN s. (BOT.; Ajuga genevensis) (reg.) gubănaș, lavrentină, vineriță, vinețică, iarbă-de-greutate.

VINERÍȚĂ s. (BOT.; Ajuga reptans) (livr.) lavrentină, (reg.) tămâiță, vinețică.

VINERÍȚĂ s. v. suliman, tămâiță.

bárbă (-ắrbi), s. f. – Păr crescut pe bărbie și pe obraji. – Mr., megl. barbă, istr. borbę. Lat. barba (Pușcariu 182; REW 994; Candrea-Dens., 133; DAR) comun tuturor limbilor romanice. – Der. bărbărie, s. f. (bătrîn ramolit, boșorog); bărbos, adj. (cu barbă); bărbușoară, s. f. (caracudă, plevușcă). Din rom. provine săs. bärbos.Cf. și bărbat.

BÁRBĂ bărbi f. 1) Păr care crește (la bărbați) pe bărbie și pe obraji. A-și lăsa ~. ◊ A râde în ~ a râde pe ascuns, numai pentru sine. A vorbi în ~ a spune ceva încet; a vorbi numai pentru sine. Câți peri în ~ în număr foarte mare. 2) v. BĂRBIE. 3) Smoc de păr care crește la unele animale sub bot. 4) Totalitate a țepilor unui spic de cereale. * ~a-împăratului plantă erbacee, cultivată mai ales în scopuri decorative, având flori de diferite culori și rădăcini cu proprietăți purgative. ~a-caprei a) plantă erbacee, având frunze lungi și înguste, flori galbene și fructe achene de formă lunguiață; b) ciupercă comestibilă sub forma unor ace suculente. [G.-D. bărbii] /<lat. barba

SULIMÁN ~uri n. înv. Produs cosmetic pentru colorat fața și buzele; fard. /<turc. sülümen

VINERÍȚĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpina erectă, cu flori albastre sau albe, dispuse în formă de spic, folosită în scopuri medicinale. /vineri + suf. ~iță


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

AJUGA L., VINERIȚĂ, fam. Labiatae. Gen originar pe tot globul în afară de tropice, cca 45 de specii, ierburi anuale sau perene. Flori hermafrodite, neregulate (caliciul cu 5 dinți sau crestături, 4 stamine fertile, buza superioară a corolei scurtă, erectă, bilobată, lobii mici, buza inferioară mai lungă, 3-lobată, lobul din mijloc mai lat, corolă albastră, albă, roșie, rar galbenă), două sau mai multe în axa frunzei sau într-un spic. Frunze dentate, crestate sau nedentate, lipsite de stipele.

A. genevensis L. Specie cu tijă florală erectă, inflorescență rară, cu flori de un albastru-deschis pînă la închis, uneori roz sau albe. Frunze opuse, crestat-dentate. Plantă perenă, erbacee, păroasă, tulpină erectă cu 4 muchii.

A. pyramidalis L. Specie care înflorește vara. Flori (caliciul campanulat, pîslos), mici, violete sau albastre-deschis, acoperite de bractee lungi, roșii-închis, în spic compact ca o piramidă. Frunze ovate, mari, persistente, ușor-dințate, scurt-pețiolate, aspru-pubescente. Plantă perenă.

A. reptans L. Specie care înflorește primă- vara-vara. Flori albastre-închis, rareori roșii sau albe, dispuse în spic piramidal. Frunze oblonge, cele bazale dispuse în rozetă, mai mari, pețiolate, cele tulpinale spre sesile. Plantă perenă, erbacee, pînă la 20 cm înălțime, tulpină cu stoloni lungi, foliați. Are forme cu flori albastre și frunze purpurii, flori albastre, frunze purpurii cu pete bronz sau cu flori albastre, frunze verzi-cenușii și crem.

Ajuga chamaepitys (L.) Schreb. Specie care înflorește vara. Flori (corolă galbenă-deschis pînă la galbenă-roșiatică, lungă pînă la 1,2 cm, labiul inferior cu cîteva serii de puncte maro-închis Ia bază), 2-4 în buchet. Frunze adînc-trilobate, segmentele liniare, cele dinspre bază întregi, dentate. Plantă anuală, rar bienală, erbacee, cu tulpină joasă, culcată sau ascendentă, ramificată, pubescentă.