4 definiții pentru aiurelea
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
❍AIERLEA = AIURELE(A).
AIURE(A), AIURI adv. 1 Într’alt loc, alt-undeva: vr’o trei sute de oameni au purces din Tighinea în sus, nu știu la Iași merg, au aiure (NEC.). ¶ 2 De ~, loc. adv. Dintr’alt loc, din alte părți; din alte împrejurări, din alte fapte, din alte cărți, de la alții: neavînd Domnia putință de aiurea cu ce plini poruncile împărătești, s’au scornit un obiceiu pe vite (N. -COST.); pe ~, printr’alte locuri ¶ 3 A vorbi ~ sau într’~ , a vorbi ca un smintit, a visa deștept: ce-a pățit bătrînul, de vorbește într’aiurea? (ALECS.); a gîndi ~ sau într’~, a fi cu gîndul ~, a rătăci cu gîndul departe, a fi cu mintea dusă; a călca într’~, a nu fi statornic, credincios: te-am înțeles eu de mult că-mi calci într’aiurea (ALECS.). [lat. aliubi].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
†AIURELE(A), †AIURILE(A) adv. Aiurea, alt-undeva: mergeau unii în țara muntenească, alții în țara leșească și pe aiurele pe unde puteau (MUST.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
aĭúrea adv. (lat. aliorsum, a. î., de unde și fr. ailleurs. V. nicăĭurea și pururea). Trans. Mold. În altă parte, în alt loc: s’a dus aĭurea, doarme aĭurea. A fi cu gîndu aĭurea, a fi distrat. A vorbi într’aĭurea, a aĭura, a abera, a delira. – Vechĭ și aĭurele(a), aĭurile(a).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni