❍AIU sm.Tr.-Carp. 🌿 1 = USTUROIU ¶ 2 PUR² 1 ¶ 2 AIUL-CIOAREI Trans. = CEAPA-CIOAREI² ¶ 3 Trans. AIU-DE-PĂDURE = LEURDĂ și CRIN-DE-PĂDURE ¶ 4 AIU-DE-VARĂ = USTUROIU ¶ 5 Trans. AIU-SĂLBATIC, a) plantă ierboasă bulboasă ce crește printre stînci și pășuni (Allium ochroleucum); b) varietate de usturoiu ce crește prin grădini și locuri sterpe (Allium oleraceum) (🖼 48) ¶ 6 Trans. AIUL-ȘARPELUI, plantă ierboasă cu tulpina învîrtită în spirală ca și încolăciturile unui șarpe; crește prin livezi, fînețe, tufișuri și pe marginea pădurilor; se întrebuințează în bucătărie (Allium scorodoprasum) (🖼 49) [lat. al(l)ium].

aiu n. numele moldovenesc și ardelenesc al usturoiului. [Lat. ALLIUM].

AI⁵ s. m. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis). – Din fr. aï.

AI⁴, ai, s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), albe-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum). – Lat. alium.

ai⁵ sm [At: DEX² / Pl: ~i / E: fr aï] Mamifer arboricol de talie mică din America de Sud și Madagascar, care are mișcări foarte lente (Danbontonia madascarenzis).

ai⁶ sm [At: ȘINCAI, HR. III, 142/30 / Pl: ~ / E: lat alium] (Reg) 1 Usturoi. 2 (Îs) ~ sălbatic Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum). 3 (Îas) Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori roz (Allium paniculatum). 4 (Îas) Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori albe-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). 5 (Îs) ~ul șarpelui Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii, dispuse în umbele, folosită în alimentație Si: (pop) prazul-iepurelui (Allium scorodoprasum). 6 (Îc) ~-de-munte, ~-ciovăsc Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori albe-gălbui, dispuse în umbele la vârful tulpinii și care crește în regiunile subalpine (Allium victorialis). 7 (Îc) ~-de-toamnă Usturoi de toamnă. 8 (Îc) ~-de-pădure Plantă erbacee bulboasă, comestibilă din familia liliaceelor, cu flori albe și miros și gust de usturoi Si: leurdă (Allium ursinum).

❍AI⁵ (aiesc) vb. tr. Tr. -Carp. 🍽 A găti cu usturoiu, a pune usturoiu în bucate [aiu].

❍AIT² l. adj. p. AI 🍽 Gătit cu aiu, usturoiat. II. AITE sf. pl. Trans. = AITURI.

AI⁴, ai, s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), alb-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum). – Lat. allium.

AI⁵ s. m. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente, din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis). – Din fr. aï.

AI⁴ s. m. (Transilv., Mold.) Usturoi. O oaie întreagă... tăiată felii... tăvălită prin seu și printr-o leacă de alifie de ai, căruia i se zice și usturoi. SADOVEANU, F. J. 659.

AI⁴ s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Compuse: ai-sălbatic = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și flori galbene (Allium ochroleucum); aiul-șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și flori roșii-purpurii (Allium scorodoprasum). – Lat. alium.

AI s.m. (Zool.) Mamifer arboricol de talie mică, cu capul acoperit cu o blană moale cenușie, care trăiește în America de Sud și în sudul Madagascarului. [Pron. a-i. / < fr. aï < cuv. tupi].

AI A-I/ s. m. mic mamifer arboricol, cu capul acoperit cu o blană moale, cenușie, din America de Sud și Madagascar. (< fr. aï)

AI s. m. (Ban., Trans. SV) Usturoi. Aj. Allium. AC, 326. Să fiiarbă ridiche cu miere, să mânînce și aiul fript. PL, 147^r. Etimologie: lat. alium. Vezi și aia, ait, aiuș.

*2) aĭ m. pl. tot așa (cuv. brazilian). Un mamifer edentat tardigrad din America de Sud numit și leneș, care strigă aĭ, de unde-ĭ și vine numele.

1) aĭ m., pl. tot așa (lat. alium și allium, it. aglio, pv. alh, fr. ail, cat. all, sp. ajo, pg. alho). Ban. Trans. Suc. Pur, usturoĭ sălbatic.

ai⁴ (usturoi; mamifer) (reg.) s. m., pl. ai, art. aii

ai³ (usturoi, mamifer) (reg., rar) s. m., pl. ai, art. aii

ai s. m., pl. ai, art. aii

AI s. (BOT.) 1. ai sălbatic (Allium ochroleucum) = (reg.) pur. 2. aiul șarpelui (Allium scorodoprasum) = (reg.) pur.

AI s. v. praz, pur, usturoi.

AI-DE-PĂDURE s. v. crin de pădure, rostopască.

AI s. (BOT.) 1. ai sălbatic (Allium ochroleucum) = (reg.) pur. 2. aiul șarpelui (Allium scorodoprasum) = (reg.) pur.

ai s. v. PRAZ. PUR. USTUROI.

ai-de-pădure s. v. CRIN DE PĂDURE. ROSTOPASCĂ.

ai (ai), s. m. – Usturoi. – Mr., megl. al’ŭ, istr. ǫlú. Lat. alium (Pușcariu 47; Candrea-Dens., 25; Rew 366; DAR); cf. alb. aj, it. aglio, prov. alh, fr. ail, cat. all, sp. ajo, gal., port. alho. – Der. ai (var. aia), vb. (a condimenta cu usturoi); aișoară, s. f. (plantă, usturoiță); aișor, s. m. (ghiocel; crin-de-pădure; plantă); aitură, s. f. (piftie cu usturoi); aiuș, s. m. (plantă, Alium silvestre).

ai¹, s.m. (reg.; bot.) Usturoi (Allium sativum). ■ (med. pop.) Utilizat în tratamentul bolilor infecțioase, afecțiuni pulmonare și hipertensiune arterială: „Și dacă ai ai, e bine să-l ai la tine, dar să ai ai de vârvuri” (Bilțiu, 1999: 204). ■ (mag.) Talisman împotriva strigoilor și a spiritelor malefice: „În sara de Anul Nou, când o însărat, am uns cu ai, am făcut cruce pă prag și pă blănile de la uși, la casă și la grajd, să nu să apropie necurățeniile” (Memoria, 2001: 12). – Lat. allium „usturoi” (DER, MDA).

ai², s.m., pl. – (pop.) Ani. – Din an, ani (< lat. annus „an”, anni „ani”).

ai¹, s.m. – (reg.; bot.) Usturoi (Allium sativum). ♦ (med. pop.) Utilizat în tratamentul bolilor infecțioase, afecțiuni pulmonare și hipertensiune arterială. ♦ (mag.) Talisman împotriva strigoilor și a spiritelor malefice: „În sara de Anul Nou, când o însărat, am uns cu ai, am făcut cruce pă prag și pă blănile de la uși, la casă și la grajd, să nu să apropie necurățeniile” (Memoria, 2001: 12; Desești). – Lat. allium „usturoi” (Scriban, Pușcariu, CDDE, DER, MDA).

ai, s.m. – (bot.) Usturoi (Allium sativum). (Med. pop.) Utilizat în tratamentul bolilor infecțioase, afecțiuni pulmonare și hipertensiune arterială: „În sara de Anul Nou, când o însărat, am uns cu ai, am făcut cruce, pă prag și pă blănile de la uși, la casă și la grajd, să nu să apropie necurățeniile” (Memoria 2001: 12; Desești). – Lat. alium „usturoi”.