O definiție pentru aimpren
aimprén sn [At: CHEST. VIII, 11 / P: aim-pren / Pl: -e / E: ger Einbreune] (Reg) Fel de mâncare sărăcăcios, făcut din rântaș subțiat cu apă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: aimpren
aimpren
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | aimpren | aimprenul |
| plural | aimprene | aimprenele | |
| genitiv-dativ | singular | aimpren | aimprenului |
| plural | aimprene | aimprenelor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||