2 definiții pentru aiazmă

aĭázmă, V. agheazmă.

agheázmă (est) și aĭazmă (vest) f., pl. ezme, ca mirezme (ngr. și vgr. agiasma, d. agiázo, sfințesc, ágios, sfînt; vsl. rus. agiazma, bg. agiĭazma și aĭazma; turc. aĭazma, fîntînă miraculoasă. V. hagiŭ). Apă sfințită de preut. Fig. Iron. Rachiu saŭ vin: bețivu cu agheazma de dimineață. În Ban. ĭazmă.

Intrare: aiazmă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aiazmă aiazma
plural aiazme aiazmele
genitiv-dativ singular aiazme aiazmei
plural aiazme aiazmelor
vocativ singular
plural