2 definiții pentru agropyrum

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIR s. m. Plantă erbacee perenă din familia gramineelor, cu rizom târâtor, cu frunze liniare aspre și cu flori verzi, grupate în spice, care crește spontan, împiedicând dezvoltarea plantelor de cultură (Agropyrum repens).Pir pădureț = specie înaltă de pir, care ajunge până la 1 m, cu frunzele aspre, cenușii-verzui și cu spicul lung și subțire (Agropyrum caninum). – Din bg. pir.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PIR s. (BOT.) 1. (Agropyrum repens) (reg.) ovăz, păiuș, pipirău, răgălie. 2. pir-de-țelină v. iarba-câinelui; pir-gros v. iarba-câinelui.

Intrare: agropyrum
agropyrum termen biologic
termen biologic (I2)
  • agropyrum