2 intrări

5 definiții

agresá vb., ind. prez. 1 sg. agreséz, 3 sg. și pl. agreseáză

AGRESÁ vb. a agresiona, a ataca. (Golanii l-au ~.)

AGRESÁ vb. I. tr. (Rar) A ataca, a comite o agresiune. [< fr. agresser].

AGRESÁ vb. tr. a comite o agresiune. (< fr. agresser)

A AGRESÁ ~éz tranz. A supune unei agresiuni; a ataca. /<fr. agresser

Intrare: agresat
agresat participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular agresat agresatul agresa agresata
plural agresați agresații agresate agresatele
genitiv-dativ singular agresat agresatului agresate agresatei
plural agresați agresaților agresate agresatelor
vocativ singular
plural
Intrare: agresa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) agresa agresare agresat agresând singular plural
agresea agresați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) agresez (să) agresez agresam agresai agresasem
a II-a (tu) agresezi (să) agresezi agresai agresași agresaseși
a III-a (el, ea) agresea (să) agreseze agresa agresă agresase
plural I (noi) agresăm (să) agresăm agresam agresarăm agresaserăm, agresasem*
a II-a (voi) agresați (să) agresați agresați agresarăți agresaserăți, agresaseți*
a III-a (ei, ele) agresea (să) agreseze agresau agresa agresaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)