agesc

etimologie:

  • aga + sufix -esc
    surse: MDA2

O definiție

agésc, -eáscă adj. (d. agă). Al agăĭ: seĭmenĭ ageștĭ. V. agiesc

Intrare: agesc
agesc (f. agească) adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: Scriban
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular agesc agescul agească ageasca
plural agești ageștii agești ageștile
genitiv-dativ singular agesc agescului agești ageștii
plural agești ageștilor agești ageștilor
vocativ singular
plural
agesc (f. agescă) adjectiv
adjectiv (A14)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular agesc agescul agescă agesca
plural agești ageștii ageste agestele
genitiv-dativ singular agesc agescului ageste agestei
plural agești ageștilor ageste agestelor
vocativ singular
plural

O definiție încorporată

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

agésc, -eáscă a [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 89/21 / PI: -ești / E: aga + -esc] (Înv) Care ține de agă Si: (Înv) agiesc.