13 definiții pentru agasant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

agasánt, ~ă a [At: KLOPȘTOCK, F. 231 / Pl: ~nți, ~e / E: fr agaçant] Enervant.

AGASÁNT, -Ă, agasanți, -te, adj. Enervant; iritant. – Din fr. agaçant.

AGASÁNT, -Ă, agasanți, -te, adj. Enervant; iritant. – Din fr. agaçant.

AGASÁNT, -Ă, agasanți, -te, adj. (Franțuzism) Care enervează, care irită; enervant. V. plictisitor.

AGASÁNT, -Ă, agasanți, -te, adj. Enervant. – Fr. agaçant.

AGASÁNT, -Ă adj. Enervant, iritant; plictisitor. [Cf. fr. agaçant].

AGASÁNT, -Ă adj. care agasează. (< fr. agașant)

AGASÁNT ~tă (~ți, ~te) Care agasează; care supără; enervant; supărător; iritant. /<fr. agaçant

*agasánt, -ă adj. (fr. agaçant). Barb. Care agasează.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

agasánt adj. m., pl. agasánți; f. agasántă, pl. agasánte

agasánt adj. m., pl. agasánți; f. sg. agasántă, pl. agasánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AGASÁNT adj. v. enervant.

AGASANT adj. enervant, iritant, plicticos, plictisitor, sîcîitor, supărător. (O treabă ~.)

Intrare: agasant
agasant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agasant
  • agasantul
  • agasantu‑
  • agasantă
  • agasanta
plural
  • agasanți
  • agasanții
  • agasante
  • agasantele
genitiv-dativ singular
  • agasant
  • agasantului
  • agasante
  • agasantei
plural
  • agasanți
  • agasanților
  • agasante
  • agasantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

agasant

etimologie: