AGĂȚĂTOARE¹, agățătoare, s. f. (La pl.) Ordin de păsări caracterizate prin faptul că se pot agăța de copaci (avînd ghearele anume dispuse pentru aceasta); (la sg.) pasăre care face parte din acest ordin. Ciocănitoarea face parte din ordinul agățătoarelor.

AGĂȚĂTOARE², agățători, s. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atîrna în cui; atîrnătoare.

AGĂȚĂTOARE, agățători, s. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atîrna în cui. – Din agăța + suf. -(ă)toare

AGĂȚĂTOARE ~ori f. Lănțișor mic sau șiret cusut la gulerul unei haine, servind la agățarea acesteia în cuier. [G.-D. agățătorii] /v. a agăța

AGĂȚĂTOR, -OARE, agățători, -oare, adj., s. f. I. Adj. Care (se) agață. Plante agățătoare. II. 1. S. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare. 2. (La pl.) Grup de păsări având la flecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci (și la sg., f.); pasăre care face parte din acest grup. [Var.: acățător, -oare adj.] – Agăța + suf. -ător.

acățător, ~oare a vz agățător

agățător, ~oare [At: DA ms / V: (înv) acă~ / Pl: ~i, ~oare / E: agăța + -tor] 1-2 a Care (se) agață. 3-4 sf Șiret (lănțișor) cusut la o haină spre a o putea atârna în cui Si: atârnătoare. 5 sf (Lpl) Grup de păsări având, la fiecare picior, câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință în copaci.

ACĂȚĂTOR, AGĂȚĂTOR I. adj. p. ACĂȚA. Care se acață: plante acățătoare. II. ACĂȚĂTOARE, AGĂȚĂTOARE (pl. -tori) sf. 🎩Șiret, lănțișor cusut la o haină pentru a se putea atîrna. III. ACĂȚĂTOARE, AGĂȚĂTOARE sf. pl. 🐦 Ordin de păsări din care fac parte ghionoaia, papagalul, cucul, pupăza, etc. (🖼 14).

AGĂȚĂTOR, -OARE, agățători, -oare, adj. s. f. I. Adj. Care (se) agață. Plante agățătoare. II. 1. s. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare. 2. (La pl.) Grup de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci. [Var.: acățător, -oare adj.] – Agăța + suf. -ător.

AGĂȚĂTOR, -OARE, agățători, -oare, adj. Care se agață. Plante agățătoare. – Variantă: acățător, -oare adj.

AGĂȚĂTOR, -OARE, agățători, -oare, adj. Care se agață. Plante agățătoare. ♦ (Substantivat, f.; la pl.) Ordin de păsări avînd la fiecare picior cîte două degete dispuse înainte și cîte două înapoi, ceea ce le permite să se agațe cu ușurință de copaci; (și la sg.) pasăre care face parte din acest ordin. [Var.: acățător, -oare adj.] – Din agăța + suf. -(ă)tor.

AGĂȚĂTOR ~oare (~ori, ~oare) (mai ales despre plante) Care se agață. /v. a agăța

acățătoare f. 1. verigă de agățat hainele în cuiu; 2. pl. ordin de paseri care se agață pe arbori, ca gheonoaia, cucul.

acățătór, -oáre adj. Se zice despre păsările care (ca cucu, ghionoaĭa) orĭ despre plantele care (ca edera, volbura) se acață. – Și agățător, acățărător și cățărător. V. suitor.

agățătoare² (pasăre) s. f., g.-d. art. agățătoarei; pl. agățătoare

agățătoare¹ (atârnătoare) s. f., g.-d. art. agățătorii; pl. agățători

agățătoare² (pasăre) s. f., g.-d. art. agățătoarei; pl. agățătoare

agățătoare¹ (atârnătoare) s. f., g.-d. art. agățătorii; pl. agățători

agățătoare (atârnătoare) s. f., g.-d. art. agățătorii; pl. agățători

agățătoare (pasăre)s. f., pl. agățătoare

agățătoare, pl. agățători

agățător adj. m., pl. agățători; f. sg. și pl. agățătoare

agățător adj. m., pl. agățători; f. sg. și pl. agățătoare

agățător adj. m., pl. agățători; f. sg. și pl. agățătoare

AGĂȚĂTOARE s. atârnătoare, gaică, (pop.) aninătoare. (~ unei haine.)

AGĂȚĂTOARE s. atîrnătoare, gaică, (pop.) aninătoare. (~ unei haine.)

AGĂȚĂTOR adj. cățărător, suitor, urcător. (Plantă ~.)

AGĂȚĂTOR adj. cățărător, suitor, urcător. (Plantă ~.)

agățătoare, agățătoare s. f. femeie posesivă și profitoare