18 definiții pentru afurisenie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AFURISENIE, afurisenii, s. f. (Bis.) Anatemă. ◊ Loc. adv. (Fam.) (Nici) măcar de-afurisenie = câtuși de puțin; defel. [Var: afurisanie s. f.] – Afurisi + suf. -enie (după sl. zaklin, -anie).

afurisenie sf [At: PRAV. MOLD. 541 / V: (înv) ~san~ / Pl: ~ii / E: afurisi + -enie] 1 (Bis) Anatemă. 2 Blestem. 3 (Fig; termen inj.) Afurisit. 4-5 (Fam; îlav) (Nici măcar) de-~ Deloc.

AFURISENIE, afurisenii, s. f. (Bis.) Anatemă. ◊ Loc. adv. (Fam.) (Nici) măcar de-afurisenie = câtuși de puțin; defel. [Var.: afurisanie s. f.] – Afurisi + suf. -enie (după sl. zaklin, -anie).

AFURISENIE, afurisenii, s. f. (Bis.; astăzi rar) Blestem, anatemă, excomunicare. ◊ Loc. adv. (Familiar) (Nici) măcar de-afurisenie = cîtuși de puțin; nicidecum, de fel. N-a venit unul să m-ajute, măcar de-afurisenie! – Variantă: afurisanie (ODOBESCU, S. A. 88) s. f.

AFURISENIE, afurisenii, s. f. (Bis.) Blestem, anatemă. ◊ Loc. adv. (Fam.) (Nici) măcar de-afurisenie = cîtuși de puțin; de fel. [Var.: afurisanie s. f.] – Din afurisi + suf. -enie (după v. sl. zaklin, -anie).

AFURISANIE s. f. v. afurisenie.

AFURISANIE, AFURISENIE sf. Pedeapsă canonică prin care e îndepărtat cineva din ceata credincioșilor și e oprit pentru un timp de la biserică: cu mare blăstem au legat și cu strașnică afurisanie au scris testamentul (N. COST.) [afurisi].

afurisanie f. pedeapsă canonică: anatemă, excomunicare.

afurisánie și (ob.) -énie f. (d. a afurisi și sufixu sl. -ánie). Excludere dintr’o religiune, excomunicare, Blestem.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

afurisenie (desp. -ni-e) s. f., art. afurisenia (desp. -ni-a), g.-d. art. afuriseniei; pl. afurisenii, art. afuriseniile (desp. -ni-i-)

afurisenie (-ni-e) s. f., art. afurisenia (-ni-a), g.-d. art. afuriseniei; pl. afurisenii, art. afuriseniile (-ni-i-)

afurisenie s. f. (sil. -ni-e), art. afurisenia (sil. -ni-a), g.-d. art. afuriseniei; pl. afurisenii, art. afuriseniile (sil. -ni-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AFURISENIE s. (BIS.) afurisire, anatemă, blestem, excomunicare, (înv.) proclețenie, procleție. (~ papei aruncată asupra...)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

afurisenie, afurisenii, s.f. Blestem. – Din afurisi + suf. -enie, după v.sl. zaklin, -anie (DLRM, DEX).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

afurisenie, afurisenii s. f. 1. Pedeapsă canonică prin care o persoană este îndepărtată din obștea credincioșilor și oprită pentru un timp de a frecventa biserica; anatemă, blestem. ♦ Loc. adv. (Fam.) (Nici) Măcar de-afurisenie = câtuși de puțin, deloc, defel. [Var.: afurisanie s. f.] – Din afurisi + suf. -enie.

Intrare: afurisenie
afurisenie substantiv feminin
  • silabație: -ni-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afurisenie
  • afurisenia
plural
  • afurisenii
  • afuriseniile
genitiv-dativ singular
  • afurisenii
  • afuriseniei
plural
  • afurisenii
  • afuriseniilor
vocativ singular
plural
afurisanie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afurisanie
  • afurisania
plural
  • afurisanii
  • afurisaniile
genitiv-dativ singular
  • afurisanii
  • afurisaniei
plural
  • afurisanii
  • afurisaniilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

afurisenie, afuriseniisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.