2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AFONIZARE s. f. (Lingv.) Asurzire (a unui sunet). – Din afon.

AFONIZARE s. f. (Lingv.) Asurzire (a unui sunet). – Din afon.

afonizare sf [At: DEX2 / Pl: ~zări / E: fr aphonisation] (Lin) Asurzire a unui sunet.

AFONIZARE s.f. (Lingv.) Pierdere a vibrațiilor glotale la sunetele sonore; asurzire. [Cf. fr. aphonisation].

AFONIZARE s. f. pierdere a vibrațiilor glotale la sunetele sonore; asurzire. (< afoniza)

AFONIZA vb. refl. a suferi fenomenul de afonizare. (< fr. aphoniser)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

afonizare s. f., g.-d. art. afonizării

afonizare s. f., g.-d. art. afonizării

afonizare s. f., g.-d. art. afonizării; pl. afonizări

afoniza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. afonizez, 3 afonizea; conj. prez. 1 sg. să afonizez, 3 să afonizeze

afoniza (a ~) vb., ind. prez. 3 afonizea

afoniza vb., ind. prez. 3 sg. afonizea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

AFONIZARE (ASURZIRE) s. f. (< afoniza, cf. fr. aphoniser): fenomen fonetic care constă în pierderea vibrațiilor glotale la sunetele sonore. Astfel: pronunțările „supteran” și „supțire” ale cuvintelor subteran și subțire se explică prin a. consoanei b, prin transformarea ei din consoană sonoră în consoană surdă.

AFONIZARE Pierdere a sonorității* de către sunetele (vocale și anumite consoane) care posedă această trăsătură, ca urmare a suprimării vibrațiilor glotale, în anumite condiții fonetice; sin. devocalizare, asurzire. În română, mai ales în poziție finală, vocalele prezintă alofone* afonizate. Există o serie de factori care favorizează realizările afonizate ale vocalelor finale; natura sunetului precedent (o consoană surdă), poziția accentului* în cuvânt (mai ales accentuarea paroxitonă), tempoul vorbirii (mai ales tempoul allegro) etc. Un statut aparte în română îl are /i/, a cărui realizare afonizată și asilabică este obligatorie în poziție finală neaccentuată, după o consoană sau un grup de consoane (cu excepția grupurilor care au ca al doilea membru consoanele [l] sau [r]); [i] afonizat funcționează ca marcă a pluralului nearticulat al multor nume (pomi, cerbi, buni, albi) și a persoanei a II-a sg. a verbelor (dormi, cobori, începi, ari). Sonantele* II, m n/ prezintă, de asemenea, alofone afonizate, în poziție finală, atunci când sunt precedate de alte consoane (azvârl, istm, cârn). Afonizarea consoanelor se poate produce și prin asimilare* exercitată de o consoană surdă asupra uneia sonore, în cuvânt sau în fonetică sintactică. Vezi și ASIMILARE. L.I.R.

Intrare: afonizare
afonizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afonizare
  • afonizarea
plural
  • afonizări
  • afonizările
genitiv-dativ singular
  • afonizări
  • afonizării
plural
  • afonizări
  • afonizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: afoniza
verb (V201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • afoniza
  • afonizare
  • afonizat
  • afonizatu‑
  • afonizând
  • afonizându‑
singular plural
  • afonizea
  • afonizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • afonizez
(să)
  • afonizez
  • afonizam
  • afonizai
  • afonizasem
a II-a (tu)
  • afonizezi
(să)
  • afonizezi
  • afonizai
  • afonizași
  • afonizaseși
a III-a (el, ea)
  • afonizea
(să)
  • afonizeze
  • afoniza
  • afoniză
  • afonizase
plural I (noi)
  • afonizăm
(să)
  • afonizăm
  • afonizam
  • afonizarăm
  • afonizaserăm
  • afonizasem
a II-a (voi)
  • afonizați
(să)
  • afonizați
  • afonizați
  • afonizarăți
  • afonizaserăți
  • afonizaseți
a III-a (ei, ele)
  • afonizea
(să)
  • afonizeze
  • afonizau
  • afoniza
  • afonizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

afonizare, afonizărisubstantiv feminin

etimologie:

afoniza, afonizezverb

  • 1. A suferi fenomenul de afonizare. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.