O definiție pentru afidarit


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

afidarít s. n.

Intrare: afidarit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afidarit
  • afidaritul
  • afidaritu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • afidarit
  • afidaritului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)