2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AEROSTÁTICĂ s. f. 1. Ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul echilibrului gazelor (în special al maselor de aer atmosferic) și cu studiul echilibrului corpurilor solide în aer. 2. Tehnica construirii baloanelor.

AEROSTÁTICĂ s. f. Tehnica construirii baloanelor; ramură a mecanicii care se ocupă cu echilibrul gazelor și cu echilibrul solidelor în aer. – Fr. aérostatique.

AEROSTÁTICĂ s.f. Ramură a mecanicii care studiază echilibrul gazos (mai ales al maselor de aer). ♦ Tehnica construirii și dirijării aerostatelor. [Gen. -cii / < fr. aérostatique].

AEROSTÁTICĂ f. 1) Ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul echilibrului gazos, precum și a mișcării corpurilor în diferite medii gazoase. 2) Tehnica construirii și dirijării aerostatelor. [G.-D. aerostaticii] /<fr. aérostatique

aerostatică f. partea fizicei care studiază legile de echilibru ale aerului.

AEROSTÁTIC, -Ă, aerostatici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul echilibrului aerului1 și, în general, al gazelor, precum și cu construirea și dirijarea aerostatelor. 2. Adj. Care aparține aerostaticii (1) sau aerostatelor, privitor la aerostatică sau la aerostate. – Din fr. aérostatique.

aerostátic, ~ă [At: LTR2 / Pl: ~ici, -ice / E: fr aérostatique] 1-2 sf Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul echilibrului aerului1 (1) și, în general, al gazelor. 3-4 sf Tehnica construirii și dirijării aerostatelor. 5-7 a Care aparține aerostaticii (1-4) (sau aerostatelor). 8-10 a Privitor la aerostatică (1-2) (sau la aerostate).

AEROSTÁTIC, -Ă, aerostatici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul echilibrului aerului1 și, în general, al gazelor, precum și cu construirea și cu dirijarea aerostatelor. 2. Adj. Care aparține aerostaticii (1) sau aerostatelor, privitor la aerostatică sau la aerostate. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérostatique.

AEROSTÁTIC, -Ă, aerostatici, -e, adj. Privitor la aerostat sau la aerostatică. Tehnică aerostatică.

AEROSTÁTIC, -Ă, aerostatici, -ce adj. Care aparține aerostaticii sau aerostatelor, privitor la aerostatică sau la aerostate. – Fr. aérostatique.

AEROSTÁTIC, -Ă adj. Referitor la aerostatică. [< fr. aérostatique].

AEROSTÁTIC, -Ă I. adj. referitor la aerostatică. II. s. f. ramură a mecanicii fluidelor care studiază echilibrul gazelor, precum și tehnica construirii și dirijării aerostatelor. (< fr. aérostatique)

AEROSTÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de aerostatică; propriu aerostaticii. /<fr. aérostatique

*aerostátic, -ă adj. (aer 1 și static). Relativ la aerostate: experiență aerostatică. S. f., pl. e și ĭ. Știința despre aerostate.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aerostatică (-ros-ta- / -ro-sta-) s. f., g.-d. aerostatici, art. aerostaticii

aerostátică s. f. (sil. mf. -sta-), g.-d. art. aerostáticii

aerostatic (-ros-ta- / -ro-sta-) adj. m., pl. aerostatici; f. aerostatică, pl. aerostatice

aerostátic adj. (sil. mf. -sta-) → static

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AEROSTÁTICĂ s. (FIZ.) statica gazelor.

AEROSTATICĂ s. (FIZ.) statica gazelor.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

AEROSTATICĂ ramură a mecanicii fluidelor care studiază echilibrul gazelor precum și construirea și dirijarea aerostatelor.

Intrare: aerostatică
  • silabație: -ros-ta-, -ro-sta- info
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aerostatică
  • aerostatica
plural
genitiv-dativ singular
  • aerostatici
  • aerostaticii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: aerostatic
aerostatic adjectiv
  • silabație: -ros-ta-tic, -ro-sta-tic info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aerostatic
  • aerostaticul
  • aerostaticu‑
  • aerostatică
  • aerostatica
plural
  • aerostatici
  • aerostaticii
  • aerostatice
  • aerostaticele
genitiv-dativ singular
  • aerostatic
  • aerostaticului
  • aerostatice
  • aerostaticei
plural
  • aerostatici
  • aerostaticilor
  • aerostatice
  • aerostaticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aerostaticăsubstantiv feminin

  • 1. Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul echilibrului aerului și, în general, al gazelor, precum și cu construirea și dirijarea aerostatelor. DEX '09 MDA2 DLRLC
etimologie:

aerostatic, aerostaticăadjectiv

  • 1. Care aparține aerostaticii sau aerostatelor, privitor la aerostatică sau la aerostate. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Tehnică aerostatică. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.