2 intrări

25 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

adoptare sf [At: DA ms / Pl: ~tări / E: adopta] 1 Înfiere. 2 Însușire a felului de a vedea al altuia. 3 Însușire a comportamentului altuia. 4 Acceptare a unei păreri, metode etc. 5 Alegere cu predilecție. 6 Acceptare (prin vot). 7 (Îs) ~ a legilor Votare a proiectelor de lege de către organele legislative.

ADOPTÁRE, adoptări, s. f. Acțiunea de a adopta. ◊ Adoptarea legilor = votare a proiectelor de legi de către organele legislative. – V. adopta.

ADOPTÁRE, adoptări, s. f. Acțiunea de a adopta.Adoptarea legilor = votare a proiectelor de legi de către organele legislative. – V. adopta.

ADOPTÁRE, adoptări, s. f. Acțiunea de a adopta. 1. Adopție. 2. Însușire, acceptare a felului de a vedea al altuia, primire a unei păreri, a unei metode. ♦ Acceptare în urma unui vot. După adoptarea legilor de către Marea Adunare Națională, ele sînt semnate de președintele și de secretarul Prezidiului și publicate în Buletinul Oficial. CONST. R.P.R. 19.

ADOPTÁRE, adoptări, s. f. Acțiunea de a adopta.

ADOPTÁRE s.f. Acțiunea de a adopta. [< adopta].

adopta vt [At: CĂLINESCU, E. O. I, 233 / Pzi: adópt și -téz / E: fr adopter, lat adoptare] 1 A înfia un copil. 2 A-și însuși felul de a vedea al altuia. 3 A-și însuși comportamentul altuia. 4 A accepta o părere, o metodă etc. 5 A alege cu predilecție. 6 A accepta ceva (prin vot).

ADOPTÁ, adópt, vb. I. Tranz. 1. A înfia un copil. 2. A-și însuși felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o părere, o metodă etc. 3. A accepta ceva în urma unui vot. – Din fr. adopter, lat. adoptare.

ADOPTÁ, adópt, vb. I. Tranz. 1. A înfia un copil. 2. A-și însuși felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o părere, o metodă etc. 3. A accepta ceva în urma unui vot. – Din fr. adopter, lat. adoptare.

ADOPTÁ, adópt, vb. I. Tranz. 1. A înfia un copil după toate formele legale; a lua de suflet. 2. A-și însuși felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o părere, o metodă etc. ♦ Refl. pas. Planul se făcu, se adoptă și se puse în lucrare. NEGRUZZI, S. I 319. ♦ A accepta în urma unui vot. O lege se socotește adoptată dacă e votată de majoritatea simplă a Marii Adunări Naționale. CONST. R.P.R. 19. – Prez. ind. și: (1) adoptez.

ADOPTÁ, adópt, vb. I. Tranz. 1. A înfia un copil. 2. A-și însuși felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o părere, o metodă etc; a accepta ceva în urma unui vot. – Fr. adopter (lat. lit. adoptare).

ADOPTÁ vb. I. tr. 1. A înfia un copil. 2. A-și însuși felul de a fi al cuiva. ♦ A alege cu predilecție, a admite. ♦ A accepta (prin vot). [P.i. adópt, 3,6 -tă, conj. -te. / < lat. adoptare, cf. fr. adopter, germ. adoptieren].

ADOPTÁ vb. tr. 1. a înfia un copil. 2. a-și însuși felul de a fi al cuiva. ◊ a alege cu predilecție. 3. a accepta (prin vot). (< fr. adopter, lat. adoptare)

A ADOPTÁ adópt tranz. 1) (copii) A primi în familie cu drept de copil legitim; a lua de suflet; a înfia. 2) (păreri, idei, metode etc.) A accepta considerând valabil și urmând. 3)(legi, hotărâri) A aproba prin vot. /<fr. adopter, lat. adoptare

adoptà v. 1. a lua de suflet, a înfia; 2. a alege cu preferință pentru sine, a-și însuși: a adopta o părere; 3. a admite, a primi: Camera a adoptat legea.

*adópt, a -á, v. tr. (lat. adoptare.Adópt, adopțĭ, adoptă; să adopte. V. optez). Iaŭ de suflet, înfiez: Augúst îl adoptă pe Tiberiŭ. Aleg, prefer, admit: a adopta o părere, o sistemă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

adoptáre s. f., g.-d. art. adoptắrii; pl. adoptắri

adoptáre s. f. (sil. mf. ad-) → optare

adoptá (a ~) vb., ind. prez. 3 adóptă

adoptá vb. (sil. mf. ad-), ind. prez. 1 sg. adópt, 3 sg. și pl. adóptă; conj. prez. 3 sg. și pl. adópte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ADOPTÁRE s. v. înfiere.

ADOPTARE s. (JUR.) adopție, înfiere. (~ unui copil.)

ADOPTÁ vb. 1. v. înfia. 2. a-și însuși, a primi, (fig.) a îmbrățișa. (~ o nouă credință.)

ADOPTA vb. 1. (JUR.) a înfia. (~ un nou-născut.) 2. a-și însuși, a primi, (fig.) a îmbrățișa. (~ o nouă credință.)

A adopta ≠ a abandona, a respinge

Intrare: adoptare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adoptare
  • adoptarea
plural
  • adoptări
  • adoptările
genitiv-dativ singular
  • adoptări
  • adoptării
plural
  • adoptări
  • adoptărilor
vocativ singular
plural
Intrare: adopta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adopta
  • adoptare
  • adoptat
  • adoptatu‑
  • adoptând
  • adoptându‑
singular plural
  • adoptă
  • adoptați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adopt
(să)
  • adopt
  • adoptam
  • adoptai
  • adoptasem
a II-a (tu)
  • adopți
(să)
  • adopți
  • adoptai
  • adoptași
  • adoptaseși
a III-a (el, ea)
  • adoptă
(să)
  • adopte
  • adopta
  • adoptă
  • adoptase
plural I (noi)
  • adoptăm
(să)
  • adoptăm
  • adoptam
  • adoptarăm
  • adoptaserăm
  • adoptasem
a II-a (voi)
  • adoptați
(să)
  • adoptați
  • adoptați
  • adoptarăți
  • adoptaserăți
  • adoptaseți
a III-a (ei, ele)
  • adoptă
(să)
  • adopte
  • adoptau
  • adopta
  • adoptaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

adoptare

  • 1. Acțiunea de a adopta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • surse: DLRLC
    • 1.2. Însușire, acceptare a felului de a vedea al altuia, primire a unei păreri, a unei metode.
      surse: DLRLC
      • 1.2.1. Acceptare în urma unui vot.
        surse: DLRLC
        • 1.2.1.1. Adoptarea legilor = votare a proiectelor de legi de către organele legislative.
          surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
          exemple
          • După adoptarea legilor de către Marea Adunare Națională, ele sînt semnate de președintele și de secretarul Prezidiului și publicate în Buletinul Oficial. CONST. R.P.R. 19.
            surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi adopta
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

adopta

  • 1. A înfia un copil.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: înfia
    • comentariu Prezent indicativ și: adoptez.
      surse: DLRLC
  • 2. A-și însuși felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o părere, o metodă etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Planul se făcu, se adoptă și se puse în lucrare. NEGRUZZI, S. I 319.
      surse: DLRLC
    • 2.1. A alege cu predilecție.
      surse: DN sinonime: admite
  • 3. A accepta ceva în urma unui vot.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • O lege se socotește adoptată dacă e votată de majoritatea simplă a Marii Adunări Naționale. CONST. R.P.R. 19.
      surse: DLRLC

etimologie: