8 definiții pentru admonitiv

ADMONITÍV, -Ă, admonitivi, -e, adj. (Livr.) Care admonestează, care cenzurează. – Din fr. admonitif.

ADMONITÍV, -Ă, admonitivi, -e, adj. Care admonestează, care cenzurează. – Din fr. admonitif.

admonitív (livr.) adj. m., pl. admonitívi; f. admonitívă, pl. admonitíve

admonitív adj. m., pl. admonitívi; f. sg. admonitívă, pl. admonitíve

admonitív, ~ă a [At: DN3/ PI: -i, -e / E: fr admonitif] 1-2 Care admonestează (1-2). 3 Care cenzurează.

ADMONITÍV, -Ă adj. Care admonestează, care cenzurează. [< fr. admonitif].

ADMONITÍV, -Ă adj. care admonestează. (< fr. admonitif)

ADMONITÍV ~ă (~i, ~e) Care admonestează; care cenzurează. /<fr. admonitif

Intrare: admonitiv
admonitiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular admonitiv admonitivul admoniti admonitiva
plural admonitivi admonitivii admonitive admonitivele
genitiv-dativ singular admonitiv admonitivului admonitive admonitivei
plural admonitivi admonitivilor admonitive admonitivelor
vocativ singular
plural