O definiție pentru admonia

admoniá vt [At: DA ms / Pzi: -iez / E: lat admonere] 1-2 A admonesta (1-2).

Intrare: admonia
verb (V211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) admonia admoniere admoniat admoniind singular plural
admonia admoniați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) admoniez (să) admoniez admoniam admoniai admoniasem
a II-a (tu) admoniezi (să) admoniezi admoniai admoniași admoniaseși
a III-a (el, ea) admonia (să) admonieze admonia admonie admoniase
plural I (noi) admoniem (să) admoniem admoniam admoniarăm admoniaserăm, admoniasem*
a II-a (voi) admoniați (să) admoniați admoniați admoniarăți admoniaserăți, admoniaseți*
a III-a (ei, ele) admonia (să) admonieze admoniau admonia admoniaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

O definiție încorporată

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „conjugări”. Le prezentăm pentru edificare.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

a admoniá vb., ind. prez. 1 sg. admoniéz, 3 sg. și pl. admoniáză