ad^[1] sn vz iad

‡AD (pl. aduri) sn. Iad: tu Capernaum, ce pănă la ceriu înalți-te, pănă la ~ deștinge-veri (COR.) [vsl.].

AD- pref. „adaos”. (< fr. ad-, cf. lat. ad, lângă)

ad, V. ĭad.

AD LIBITUM loc. adj., loc. adv. După voie, după faptă, după plac; oricum. – Loc. lat.

AD LITTERAM loc. adj., loc. adv. Cuvânt cu cuvânt, literă cu literă; întocmai, literal, textual. – Loc. lat.

AD REM loc. adv. La obiect. – Loc. lat.

AD VALOREM loc. adv. (De obicei despre calcularea taxelor vamale) După valoare. – Loc. lat.

AD-HOC adv. Anume pentru acest scop, de circumstanță. ◊ (Adjectival; în expr.) Divan (sau adunare) ad-hoc = fiecare dintre cele două adunări speciale care s-au întrunit în 1857 (la Iași și la București) și au cerut unirea Țărilor Române. – Din lat. ad hoc.

AD-INTERIM adj. invar. Care ține locul titularului, care este provizoriu; interimar. Ministru ad-interim. [Scris și: ad interim] – Loc. lat.

IAD, (2) iaduri, s. n. 1. (În multe religii) Loc în care sufletele păcătoșilor sunt supuse la chinuri veșnice pentru a-și ispăși păcatele din timpul vieții; infern, gheenă. 2. Fig. Situație chinuitoare, greu de suportat. – Din sl. jadu.

ad libitum av [At: DN³ / E: lat ad libitum] 1 După voie. 2 După faptă. 3 După plac. 4 Oricum.

ad litteram av [At: DN³ / E: lat ad litteram] 1 Cuvânt cu cuvânt Si: literal. 2 Fără nici o schimbare Si: întocmai.

ad valorem la [At: DEX² / E: lat ad valorem] (D. calcularea taxelor vamale) După valoare.

ad-hoc [At: CREANGĂ, A. 152 / E: lat ad-hoc] 1 av Anume pentru acest scop. 2 a (Îs) Divan (sau adunare) ~ Fiecare dintre cele două adunări speciale care s-au întrunit în 1857 (la Iași și București) și au cerut unirea Țărilor Române.

ad-interim ain [At: DN³ / E: lat ad interim] Care ține provizoriu locul titularului Si: interimar.

ad-referendum av [At: DN³ / E: lat ad referendum] Termen folosit la semnarea unui tratat internațional de către un reprezentant diplomatic împuternicit să negocieze, dar nu să angajeze statul în privința semnării tratatului.

iad¹ sn [At: PSALT. SCH. 39/6 / Pl: (înv) ~uri / E: vsl ꙗдь, адь] 1 (Bis) Loc în care, după moarte, sufletele păcătoșilor ar fi supuse la chinuri veșnice Si: gheenă, infern. 2 (Fig) Situație chinuitoare, greu de suportat. 3 (Îs) Zgomot ca în (sau de) ~ Zgomot asurzitor. 4 (Îs) ~ de întuneric Beznă. 5 (Fig) Mizerie. 6 (Fig) Chin sufletesc. 7 (Îvr) Foc mare.

iad² sn [At: PSALT. SCH. 454/2 / Pl: ~uri / E: vsl ꙗдь] (Slî; liv) 1 Venin. 2 Otravă.

*AD HOC loc. adv. lat. 1 Anume pentru acest scop, întocmit anume: ți-ai și înjghebat o logică de ocazie, un sistem ~ de a gândi (VLAH.) ¶ 2 🔎 Divanurile ~ adunările ținute în Muntenia și Moldova în 1857 spre a arăta dorințele Românilor asupra organizării principatelor (👉 P. IST.).

*AD LIBITUM loc. adv. lat. După plac, după voie, ori-cum.

*AD LITTERAM loc. adv. lat. Fără schimbare, întocmai, vorbă cu vorbă: a reprodus discursul ad litteram.

AD LIBITUM adv. După voie, după faptă, după plac; oricum. – Loc. lat.

AD LITTERAM adv. Cuvânt cu cuvânt, literă cu literă; întocmai, literal, textual. – Loc. lat.

AD VALOREM adv. (De obicei despre calcularea taxelor vamale) După valoare. – Loc. lat.

AD-HOC adv. Anume pentru acest scop, de circumstanță. ◊ (Adjectival; în expr.) Divan (sau adunare) ad-hoc = fiecare dintre cele două adunări speciale care s-au întrunit în 1857 (la Iași și la București) și au cerut unirea țărilor românești. – Din lat. ad hoc.

AD-INTERIM adj. invar. Care ține locul titularului, care este provizoriu; interimar. Ministru ad-interim. – Loc. lat.

IAD, iaduri, s. n. (În credința creștină) Loc în care sufletele păcătoșilor ar fi supuse la chinuri veșnice; infern, gheenă. ♦ Fig. Situație chinuitoare, greu de suportat. – Din sl. jadŭ.

AD-HOC adv. Anume pentru acest scop, de circumstanță. Pretext inventat ad-hoc. ◊ (Adjectival, în expr.) Divanul ad-hoc v. divan.

AD-INTERIM adj. invar. Interimar. Ministru ad-interim.

IAD, iaduri, s. n. (În credința creștină) Loc imaginar de chin și de suferințe unde se crede că ar ajunge după moarte sufletele păcătoșilor; infern, gheenă. Nu m-ai luat cumva c-un plan subțire Mai adineaori cînd ziceai, magistre, Că iadul nu-i decît o-nchipuire.? TOPÎRCEANU, S. A. 106. Și principi falnici și-ndrăzneți De-al căror buzdugan isteț Pierit-au zmei din iaduri scoși. COȘBUC, P. I 58. De mînă mi-l lua Și prin iaduri mi-l purta Doar că l-ar înspăimînta. ALECSANDRI, P. P. 28. ◊ Talpa iadului v. talpă. ♦ Fig. Situație chinuitoare, greu de suportat. Capitalismul este un iad pentru oamenii muncii și un rai pentru un pumn de trîntori. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 31.

AD-HOC adv. Anume pentru acest scop, de circumstanță. ◊ (Adjectival; în expr.) Divanul ad-hoc = fiecare dintre cele două adunări speciale care s-au întrunit în 1857 (la Iași și la București) și au cerut unirea țărilor romînești. – Lat. lit. ad hoc.

AD-INTERIM adj. invar. Interimar. Ministru ad-interim. – Lat. lit. ad interim.

AD LIBITUM loc. adv. După voie, după poftă, după plac; oricum. [< lat. ad libitum – după plac].

AD LITTERAM loc. adv. Cuvînt cu cuvînt, fără nici o schimbare, întocmai; literal. [< lat. ad litteram – cum este scris].

AD REFERENDUM loc. adj. Termen folosit la semnarea unui tratat internațional de către un reprezentant diplomatic împuternicit să negocieze, dar nu să angajeze statul în privința semnării tratatului. [< lat. ad referendum – pentru a referi].

AD VALOREM loc. adv. (De obicei despre calcularea taxelor vamale) După valoare. [< lat. ad valorem].

AD-HOC adv. Pentru aceasta, pentru un anumit scop. [< lat. ad hoc – pentru aceasta].

AD-INTERIM adj. invar. Provizoriu, interimar. [< lat. ad interim – între timp].

AD LIBITUM loc. adv. după voie, după plac, oricum. (< lat. ad libitum)

AD LITTERAM loc. adv. cuvânt cu cuvânt, literă cu literă; literal, textual. (< lat. ad litteram)

AD PATRES loc. adv. (fam.) a se întoarce ~ = a muri; a trimite ~ = a ucide. (< lat. ad patres, la strămoși)

AD REFERENDUM loc. adj. (despre acte, tratate) cu condiția de a se obține aprobarea superioară. (< lat. ad referendum, pentru a referi)

AD REM loc. adv. la obiect. (< lat. ad rem)

AD VALOREM loc. adv. (despre calcularea taxelor vamale) după valoare. (< lat. ad valorem)

AD-HOC adv., adj. pentru un anume scop. (< lat. ad hoc, pentru aceasta)

AD-INTERIM adj. inv. care ține locul titularului; interimar. (< lat. ad interim, între timp)

AD LITTERAM adv. Literă cu literă, întocmai ca în textul original; textual. /Cuv. lat.

AD-HOC adv. Anume pentru acest scop. Adunare ~. /Cuv. lat.

AD-INTERIM adj. invar. Care exercită o funcție temporară; provizoriu; interimar. /Cuv. lat.

IAD ~uri n. 1) Loc unde se crede că sufletele păcătoșilor sunt supuse, după moarte, la chinuri veșnice; infern; gheenă. 2) Loc cu condiții insuportabile. 3) fig. Stare de nefericire. [Monosilabic] /<sl. jadu

ad hoc adv. într’adins, pentru un scop determinat; Divanurile ad hoc, conferințele deschise în 1857 la București și la Iași, cu scopul anumit de a arăta puterilor europene dorințele poporului român.

ad libitum adv. după bunul plac, după voia cuiva.

ad litteram adv. vorbă cu vorbă.

iad n. 1. locaș întunecos în pământ unde cei păcătoși sufăr pedeapsa eternă (după concepțiunea iudaico-creștină); 2. fig. loc neplăcut, stare nesuferită. [Vechiu-rom. ad = slav. adu (din gr. HADES, locaș întunecat sau invizibil)].

patres (ad) adv. mort, lit. (transportat) la părinți: noi te credeam ad patres AL.

1) ĭad și (vechĭ) ad n., pl. urĭ (vsl. ĭadŭ și adŭ, rus. ad, vgr. ῾ades, ĭad, d. ῾Ades, Hades, Plutone, zeu ĭaduluĭ). Infern, locu unde păcătoșiĭ sufere chinurile eterne pe lumea cealaltă, după credința ĭudaică și creștinească. Fig. Loc neplăcut, stare nesuferită. Peatra ĭaduluĭ, V. peatră. Talpa ĭaduluĭ, babă răutăcĭoasă.

!ad-hoc (lat.) adj. invar., adv. (divanuri ~, a se reuni ~)

!ad-interim (lat.) adj. invar., adv. (ambasadori ~, a numi ~ ambasadori); abr. a.i./ad int.

iad s. n., (situații) pl. iaduri

libitum (ad ~) (lat.) loc. adj., loc. adv. (interpretare ~, a interpreta ~)

litteram (ad ~) (lat.) loc. adj., loc. adv.; abr. ad litt. (traducere ~, a traduce ~)

valorem (ad ~) (lat.) loc. adj., loc. adv. (taxe ~, a taxa ~); abr. ad val./a.v.

ad libitum (lat.) loc. adj., loc. adv.

ad litteram (lat.) loc. adj., loc. adv.; abr. ad litt.

ad rem (lat.) loc. adv.

ad valorem (lat.) loc. adj., loc. adv.; abr. a.v. / ad val.

ad-hoc (divan ~) / (lat.) ad hoc adj. invar., adv.

ad-interim / (lat.) ad interim adj. invar.; abr. a.i. / ad int.

iad s. n., (situații) pl. iaduri

ad libitum loc. adv.

ad litteram loc. adv.

ad valorem loc. adv.

ad-hoc adv., adj.

ad-interim adj. invar.

iad s. n., pl. iaduri

ad hoc.

AD-INTERIM adj. invar. interimar. (Ministru ~.)

ADLITTERAM adv. exact, întocmai, literal, textual. (A reprodus ~ cele citite.)^[1]

IAD s. (BIS.) infern, (livr.) gheenă, tartar, (înv.) matca focului.

AD-INTERIM adj. interimar. (Ministru ~.)

AD-LITTERAM adv. exact, întocmai, literal, textual. (A reprodus ~ cele citite.) corectat(ă)

IAD s. (BIS.) infern, (livr.) gheenă, tartar, (înv.) matca focului.

Iad ≠ eden, paradis, rai

iad (iaduri), s. n. – Infern, gheenă. Gr. ἄδης, prin intermediul sl. jadŭ (Cihac, II, 145; DAR; Conev 107), cf. bg., sb., rus. ad. – Der. iedui, vb. (Trans., a tortura, a chinui).

iad s.n. (înv.) otravă, venin.

ad libitum (loc. lat. „după dorință”) 1. Indicație ce arată prezența facultativă a unui instrument sau a unei voci într-un ansamblu (1, 2), contrar lui obligato* (v. acompaniament). 2. Indicație ce dă interpretului libertatea de a-și alege nuanțele și tempoul (2), întâlnită mai frecvent în dreptul unei coroane* sau al unei cadențe (2); în acest sens, sin. cu a piacere*; abrev. ad lib.

iad, iaduri s. n. Loc în care, în credința creștinilor, sufletele păcătoșilor sunt supuse la chinuri veșnice; infern, gheenă, tartar. ◊ Valea iadului v. vale. – Sin sl. jadŭ.

Talpa iadului, personaj feminin nefast în mitologia românească, închipuit ca un fel de mamă a dracilor și cumulând atributele cele mai nefaste ale Iadului, ca: răutate, perfidie, spiritul răzbunării, dar și lașitate.

AD LIBITUM (lat.) după voie; la alegere – A executa o bucată muzicală ad libitum, în conformitate cu dorința de interpretare a artistului.

AD PATRES (lat.) la strămoși – Locuțiune folosită în expresiile familiare: a se întoarce ad patres („a muri”), a trimite ad patres („a ucide, a trimite pe lumea cealaltă”).

ADUNĂRI AD-HOC, organe cu caracter consultativ în Moldova și în Țara Românească, alcătuite din reprezentanți aleși ai tuturor claselor și categoriilor sociale convocate la Iași și București la 22 sept. / 4 oct., respectiv 30 sept. / 12 oct. 1857. Au hotărît: autonomia și neutralitatea celor două Principate, unirea lor într-un singur stat cu numele de România, numirea ca domn a unui prinț străin dintr-o familie domnitoare din Europa, guvern reprezentativ și constituțional, garantarea colectivă a celor șapte puteri. Numite și Divanuri ad-hoc.

DIVANURI AD-HOC v. Adunări ad-hoc.

A, ab, ad... Cu aceste prepoziții latine s-au format numeroase expresii. lată cîteva mai răspîndite: Ab absurdo (prin reducere la absurd); Ab antiguo (din vechime); Ab hoc et ab hac (de la aceasta și de la aceea); Ab imo pectore (din tot sufletul); Ab initio (de la început); Ab intestat (fără testament); Ab irato (sub imperiul mîniei); Ab origine (de la obîrșie); ș.a. Ad acta (la acte, la dosar); Ad gloriam (pentru glorie); Ad hominem (la om, personal); Ad honores (onorific, fără plată); Ad infinitum (la nesfîrșit); Ad interim (interimar, provizoriu); Ad libitum (după plac, pe alese); Ad litem (pentru un proces); Ad litteram (după literă, cuvînt cu cuvînt); Ad patres (referitor la strămoși); Ad perpetuam rei memoriam (spre veșnică amintire); Ad rem (la problemă, la obiect, precis); Ad unum (pînă la unul); Ad usum (după obicei); Ad valorem (după valoare); ș.a. A fortiori (cu atît mai mult); A minima (prea puțin); A priori (din cele dinainte); A posteriori (din experiență) ș.a.

Ad-hoc (lat. „Pentru aceasta”, „creat pentru un anume scop”). De aceea adunările ținute în Muntenia și Moldova în anul 1857, cu scopul de a cere unirea țărilor române, au fost denumite „divanuri ad-hoc”. Grigore Alexandrescu folosește expresia în poezia sa O profesiune de credință: „…am cuvinte să cred că la Divanul Ad-hoc Bine lumii o să fac și rol nobil o să joc”. Cuvintele „ad-hoc” se întrebuințează și în vorbirea curentă. Bunăoară, cînd cineva născocește un motiv pentru a se eschiva de la o treabă, sau pentru a-și susține o părere, se poate spune că e un pretext, sau un argument inventat ad-hoc. De acest înțeles al expresiei se servește Vlahuță cînd scrie: „…ți-ai înjghebat o logică de ocazie, un sistem ad-hoc de a gîndi”. IST.

Hell is paved with good intentions (engl. „Iadul e pavat cu intenții bune”) -Sensul acestei expresii este că bunele intenții nu sînt nici o scuză pentru faptele rele, căci și iadul (simbol superlativ al răului și al suferinței), invocînd explicația că pedepsele crunte aplicate acolo ar fi sancțiuni juste și meritate pentru păcatele și nelegiuirile făptuite pe pămînt, s-ar putea lăuda astfel că e „pardosit cu intenții bune”. Această izbutită imagine aparține criticului englez Samuel Johnson care a scris „Viața poeților englezi”, și fraza se află în „Viața lui Boswell”, datînd din anul 1775. Paternitatea nu-i totuși întreagă a lui, deoarece ideea se găsește și într-o lucrare mai veche (Iacula prudentum) de George Herbert (1633), dar altfel exprimată: „ladul e plin de bune păreri și dorinți”. Johnson însă a sprijinit ideea cu o formulare atît de plastică, încît stă în picioare de aproape două veacuri. Expresia, încetățenită în numeroase graiuri, circulă azi mai frecvent în versiunea ei franceză: „Lenfer est pavé de bonnes intentions.” LIT.

a trece prin toate chinurile iadului expr. a suferi un lung șir de persecuții; a avea parte de multe necazuri și nenorociri.

iadul pe pământ expr. (pop.) situație chinuitoare / greu de suportat.

talpa iadului expr. 1. (basme) temelia iadului; mama căpeteniei dracilor. 2. om foarte rău / păcătos. 3. babă rea.