12 definiții pentru acvanaută

acvanaútă (rar) s. f., g.-d. art. acvanaútei; pl. acvanaúte

acvanaút, ~ă smf a [At: DEX2 / P: -na-ut / Pl: ~uți, -e / E: fr aquanaute] 1-2 (Persoană) care este specializat(ă) în scufundări făcute cu scopul de a cerceta mediul marin.

ACVANAÚT, -Ă, acvanauți, -te, s. m. și f. (Rar la f.) Specialist în scufundări făcute cu scopul de a cerceta mediul marin. [Pr.: -na-ut] – Din fr. aquanaute.

ACVANAÚT, -Ă, acvanauți, -te, s. m. și f. Specialist în scufundări făcute cu scopul de a cerceta mediul marin. [Pr.: -na-ut] – Din fr. aquanaute.

ACVANAÚT, -Ă, acvanauți, -te, s. m. și f. Specialist în scufundări făcute cu scopul de a cerceta mediul marin. [Pr.: -na-ut] – Din fr. aquanaute.

acvanaút s. m., pl. acvanaúți

acvanaút s. m. (sil. -na-ut), pl. acvanaúți (sil. -na-uți)

ACVANAÚT s.m. Persoană care explorează mediul subacvatic, care este instruită și echipată sa trăiască sub apă pentru o perioadă de timp; aponaut. [Pron. -na-ut. / după astronaut].

ACVANAÚT, -Ă s. m. f. explorator al mediului subacvatic. (< fr. aquanaute)

ACVANAÚT ~ți m. Persoană specializată în cercetări subacvatice. [Sil. -na-ut] /<fr. aquanaute


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

acvanaút s.m. Scafandru, cercetător al profunzimilor submarine ◊ „Platoul continental este deschis acvanauților. Șt. și tehn. 7/67 p. 36. ◊ „Record acvanautic. Un grup de acvanauți britanici și americani au stabilit un nou record mondial de scufundare.” Sc. 8 IV 76 p. 4. ◊ Acvanauți polari la lucru.” Sc. 28 II 79 p. 5; v. și I.B. 17 II 72 p. 1, R.l. 23 V 73 p. 8, 13 XII 77 p. 6 (din engl. aquanaut, fr. aquanaute; PR 1967, BD 1968; FC I 141, 284, Graur C. 20; DN3, DEX-S)

ACVA- „apă, acvatic”. ◊ L. aqua „apă” > fr. aqua-, it. id., engl. id. > rom. acva-.~cultură (v. -cultură), s. f., acvicultură*; ~naut (v. -naut), s. m., explorator al mediului subacvatic; ~stat (v. -stat), s. n., termostat care limitează temperatura lichidului într-un cazan încălzit; ~tipie (v. -tipie), s. f., procedeu de tipărire a operelor de artă, care imită pictura în acuarelă.

Intrare: acvanaută
acvanaută substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acvanau acvanauta
plural acvanaute acvanautele
genitiv-dativ singular acvanaute acvanautei
plural acvanaute acvanautelor
vocativ singular
plural