2 intrări
38 de definiții
din care- explicative (20)
- morfologice (8)
- relaționale (9)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ACOPERIRE, acoperiri, s. f. Acțiunea de a (se) acoperi și rezultatul ei. 1. Punere, așezare a unui obiect deasupra altuia pentru a-l înveli, a-l ascunde, a-l apăra etc. 2. Operație de aplicare a unui strat protector pe un obiect prin depunere, pulverizare, placare etc. 3. (Mil.) Accident de teren, pădure sau localitate care împiedică observarea inamicului. ♦ Măsură specială de protecție care asigură anumite acțiuni (de concentrare sau manevră) ale trupelor. ◊ Expr. A avea acoperire = a fi acoperit pentru o acțiune săvârșită conform unor indicații precise. 4. (Fin.) Posibilitatea de a face față unei obligații, unei plăți, unei cheltuieli, de a lichida un deficit etc. Acoperirea acestei sume se face eșalonat. ♦ (Concr.) Fond care asigură această posibilitate. ◊ Acoperire în aur = stoc de aur și de alte active pe baza cărora băncile de emisiune asigură convertibilitatea bancnotelor. – V. acoperi.
acoperire sf [At: CHEIA ÎN., ap. GCR I, 237/5 / Pl: ~ri / E: acoperi] 1 (Înv; ccr) Învelire de jur-împrejur. 2 (Ccr; înv) Scut. 3 (Înv) Veșmânt. 4 Punere deasupra în scop de protecție, împodobire etc. 5 (Spc) Așezare a acoperișului pe o clădire. 6-7 Posibilitate de a face față unei plăți, unei cheltuieli. 8 Aplicare a unui strat de material pe o suprafață pentru a o face mai rezistentă, a o înfrumuseța etc. 9 (Mil) Ansamblu de măsuri pentru protecția trupelor și a obiectivelor împotriva atacurilor inamice. 10 (Fig) Ascundere a unei fapte (reprobabile).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACOPERIRE sf. 1 Faptul de a acoperi ¶ 2 ⚚ Contravaloare (garanție) pentru un împrumut ¶ 3 💫 Trecerea unei stele pe dinaintea alteia ce se află mai departe de pămînt.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
ACOPERIRE, acoperiri, s. f. Acțiunea de a (se) acoperi și rezultatul ei. 1. Punere, așezare a unui obiect deasupra altuia pentru a-l înveli, a-l ascunde, a-l apăra etc. 2. Operație de aplicare a unui strat protector pe un obiect prin depunere, pulverizare, placare etc. 3. (Mil.) Accident de teren, pădure sau localitate care împiedică observarea inamicului. ♦ Măsură specială de protecție care asigură anumite acțiuni (de concentrare sau manevră) ale trupelor. ◊ Expr. A avea acoperire = a fi acoperit pentru o acțiune săvârșită conform unor indicații precise. 4. (Fin.) Posibilitatea de a face față unor obligații, unei plăți, unei cheltuieli, de a lichida un deficit etc. Acoperirea acestei sume se face eșalonat. ♦ (Concr.) Fond care asigură această posibilitate. ◊ Acoperire în aur = stoc de aur și de alte active pe baza cărora băncile de emisiune asigură convertibilitatea bacnotelor. – V. acoperi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ACOPERIRE, acoperiri, s. f. Acțiunea de a (se) acoperi și rezultatul ei. 1. Punere, așezare a unui obiect deasupra altuia, cu scopul de a-l apăra, de a-l înveli sau de a-l ascunde în întregime. ◊ Fig. (Mil.) Asigurarea unei acțiuni de concentrare și de manevră a trupelor, prin desfășurarea unei acțiuni speciale de protecție sau prin efectuarea ei la adăpostul unei păduri, al unei culturi etc. Trupe de acoperire. Acoperirea flancului. ◊ Frontul de, acoperire se întindea pe vreo zece-cincisprezece kilometri. CAMIL PETRESCU, U. N. 6. ◊ Expr. A avea acoperire = a fi la adăpost de un reproș sau de o acuzare, pentru o acțiune care a fost făcută conform unor indicații precise. 2. Posibilitatea de a face față unei necesități materiale. Într-o serie de domenii, cum este producția utilajului necesar agriculturii noastre, industriei alimentare și industriei ușoare, producem peste 90 din necesarul pentru acoperirea nevoilor interne. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2564. ◊ Posibilitatea de a achita o datorie, de a lichida un deficit sau de a face față unei cheltuieli. Acoperirea acestei sume se face eșalonat. ◊ (Concretizat) Fond care servește la achitarea unei obligații. Întreabă la bancă dacă aveți acoperirea cecului. C. PETRESCU, A. 327. ◊ Acoperire în aur = cantitate de metal prețios (eventual și devize) deținută de banca de emisiune a unei țări pentru a putea preschimba la cerere bancnotele în bani efectivi (aur).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACOPERIRE, acoperiri, s. f. Acțiunea de a (se) acoperi și rezultatul ei. 1. Punere, așezare a unui obiect deasupra altuia cu scopul de a-l înveli, a-l ascunde, a-l apăra etc. 2. Fig. (Mil.) Măsură specială de protecție care asigură anumite acțiuni (de concentrare sau manevră) ale trupelor. ◊ Expr. A avea acoperire = a fi la adăpost de un reproș sau de o acuzare, pentru o acțiune săvîrșită conform unor indicații precise. 3. (Fin.) Posibilitatea de a face față unei cheltuieli, de a lichida un deficit etc. Acoperirea acestei sume se face eșalonat. ♦ (Concr.) Fond care servește la achitarea unei obligații. ◊ Acoperire în aur = cantitate de metal prețios (și devize) deținută de banca de emisiune a unei țări, pentru a putea preschimba la cerere bancnotele în bani efectivi (aur).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ACOPERIRE ~i f. 1) v. A ACOPERI și A SE ACOPERI. 2) Plată a unei obligații bănești; lichidare a unui deficit. 3) Fond care asigură această operație. /v. a acoperi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACOPERI, acopăr, vb. IV. 1. Tranz. A pune ceva peste un obiect sau peste o ființă cu scopul de a le ascunde sau de a le proteja. ◊ Expr. (Refl.) A se acoperi de glorie = a săvârși fapte mari de arme, a fi foarte viteaz. 2. Tranz. A pune peste un obiect deschis ceva care să-l închidă, să-l astupe. ♦ A pune acoperiș unei clădiri. 3. Tranz. A aplica un strat de material pe suprafața unui obiect pentru a-l proteja, a-l face mai rezistent la uzură etc. 4. Tranz. (Mil.) A apăra, a proteja. A acoperi retragerea trupelor. ♦ Refl. A se pune la adăpost prin măsuri și acte justificative. 5. Tranz. A ascunde, a tăinui. 6. Tranz. A depăși în intensitate un zgomot, o melodie etc.; a înăbuși. 7. Refl. și tranz. A corespunde perfect, a satisface. ◊ Expr. (Tranz.) A acoperi cheltuielile = a se achita de datoriile făcute. 8. Tranz. (Sport; franțuzism) A străbate o distanță. ◊ Expr. A acoperi terenul = a fi permanent prezent pe terenul de joc. [Prez. ind. pers. 3: acoperă, conj. pers. 3: acopere] – Lat. acco(o)perire.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
acoperi [At: CORESI, PS. 77 / Pzi: acopăr, acoper, 3 ~peră, (reg) ~pere, (îrg) acoapere, Cj 3 ~pere / E: lat acco(o)perire] 1 vt (Înv) A înveli de jur-împrejur. 2 vt (C.i. obiecte sau ființe) A pune deasupra în scop de protecție, împodobire etc. 3 (Spc) vt A pune acoperiș unei clădiri. 4 vt (Fig) A copleși. 5 vr (Îvr) A se umple. 6 vt (Îe) A ~ cheltuielile A face față cheltuielilor. 7 vt (Fig) A ascunde o faptă (reprobabilă). 8 vt A aplica un strat de material pe o suprafață pentru a o face mai rezistentă, a o înfrumuseța etc. 9 vt (Mil) A executa o acoperire (9).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
coperi[1] v vz acoperi
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
coperire[1] sf vz acoperire
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACOPERI (-păr,-per), I. vb. tr. 1 A pune ceva deasupra unui lucru deschis în partea de sus, spre a astupa intrarea, spre a nu lăsa să pătrundă ceva înăuntru: ~ o casă; ~ o oală cu capacul ¶ 2 A fi așternut peste ceva nelăsînd să se vază ce e dedesubt: un strat gros de zăpadă acopere pămîntul ¶ 3 fig. A încărca: ~ de rușine; ~ de ocară; ~ de glorie ¶ 4 fig. A înlocui o sumă, un lucru care se cheltuește, care se pierde, de care e nevoie; ~ cheltueliIe; cîte economii trebue să fac ca să-mi acoper paguba; își acoper nevoile din poame și legume (RET.) ¶ 5 fig. A ascunde, a tăinui: mă mir de Miron cum au acoperit acest lucru de nu l-au scris (NEC.). II. vb. refl.: cîmpul se acopere de verdeață; cerul s’a acoperit de nori [lat. acc(o)operīre]
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ACOPERI, acopăr, vb. IV. 1. Tranz. A pune peste un obiect sau peste o ființă ceva care le ascunde sau le protejează. ◊ Expr. (Refl.) A se acoperi de glorie = a săvârși fapte mari de arme, a fi foarte viteaz. 2. Tranz. A pune peste un obiect deschis ceva care să-l închidă, să-l astupe. ♦ A pune acoperiș unei clădiri. 3. A aplica un strat de material pe suprafața unui obiect pentru a-l proteja, a-l face mai rezistent la uzură etc. 4. Tranz. (Mil.) A apăra, a proteja. A acoperi retragerea trupelor. ♦ Refl. A se pune la adăpost prin măsuri și acte justificative. 5. Tranz. A ascunde, a tăinui. 6. Tranz. A acoperi în intensitate un zgomot, o melodie etc.; a înăbuși. 7. Refl. și tranz. A corespunde perfect, a satisface. ♦ Expr. (Tranz.) A acoperi cheltuielile = a face față cheltuielilor. 8. Tranz. (Sport; franțuzism) A străbate o distanță. ◊ Expr. A acoperi terenul = a fi permanent prezent pe terenul de joc. [Prez. ind. pers. 3: acoperă, conj. pers. 3: acopere] – Lat. acco(o)perire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ACOPERI, acopăr, vb. IV., I. Tranz. (Uneori în opoziție cu descoperi, de obicei urmat de determinări introduse prin prep. «cu» sau, mai rar, «de») 1. A pune peste un obiect sau peste o ființă ceva care să le învelească sau să le ascundă în întregime. S-a prins în palme capul... acoperindu-și fața. SAHIA, N. 72. Ea-și acoperă cu mîna fața roșă de sfială. EMINESCU, O. I 82. ◊ Fig. Somn.,. acopere ființa-mi cu-a ta mută armonie. EMINESCU, N. 44. Dac-am văst (=văzut) că nu mai vii... Urîtul mi-l așternui, Cu dragul m-acoperii. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 144. ◊ (Urmat de determinări ca: «glorie», «lauri», «rușine», «ridicol», introduse prin prep. «de») A se acoperi de glorie. ◊ (Instrumentul acțiunii devine subiect) A fi așezat, a sta peste cineva sau ceva învelindu-l, protejîndu-l sau ascunzîndu-l. Florile dalbe... Acopăr cu un strat de nea pămîntul. BENIUC, V. 38. Cu mișcări scurte a dat drumul de pe el straielor sumare, care mai mult îl dezgoleau decît îl acopereau. SADOVEANU, N. F. 80, [Buza] cea de deasupra se resfrîngea în sus peste scăfîrlia capului, iar cea dedesubt atîrna în jos de-i acoperea pîntecele. CREANGĂ, P. 240. Deodat-aud foșnirea unei rochii... Iar mîni subțiri și reci mi-acopăr ochii. EMINESCU, O. I 119. ♦ Refl. A căpăta (sau a-și forma) la suprafață un strat învelitor. Cerul s-a acoperit cu nori. ◊ Marea frămîntată s-acopere de spume. ALECSANDRI, P. A. 70. 2. A pune peste un obiect deschis ceva care să-l închidă, să-l astupe. Acoperi oala ca să fiarbă în abur. SADOVEANU, N. F. 90. 8. (Cu privire la clădiri) A pune acoperișul. A acoperit casa cu tinichea. ◊ Trenul intră între căsuțe acoperite cu carton gudronat, paie și șindrile. DUMITRIU, B. F. 88. Un bordei acoperit cu paie. ODOBESCU, S. III 18. II. Fig. 1. Tranz. (Mil.) A apăra, a proteja. A acoperi retragerea unei armate. 2. Tranz. A ascunde, a tăinui, a nu da pe față. Lucrurile nu puteau rămîne mult timp acoperite. Împărăteasa, de silă, de milă, fu nevoită a spune împăratului toată șiretenia. ISPIRESCU, L. 111. 3. Tranz. (Cu privire la un sunet, la un zgomot) A depăși în intensitate; a face să nu se audă, a înăbuși. Eleonora vorbea tare, încercînd să acopere sunetul pianului. DUMITRIU, B. F. 44. Un ropot de aplauze acoperi ultimele cuvinte ale oratorului. BART, E. 286. 4. Refl. A se suprapune exact, a coincide, a corespunde perfect. Definiția propusă se acoperă perfect cu sensul cuvîntului. ◊ Tranz. (Complementul arată o necesitate materială, o datorie, o cheltuială, un deficit) A acoperi nevoile de consum ale unei colectivități. ◊ Se îndoia că sînt acolo atîția gologani cîți să acopere datoria țăranului. PAS, L. I 142. Stamati reuși să mai facă un împrumut ca să acopere cheltuielile. BART, E. 256. ◊ T r an z. (Franțuzism) A străbate o distanță. Alergătorul a acoperit distanța de 1500 de metri într-un timp record. ◊ Expr. (Sport) A acoperi terenul = a fi prezent acolo unde este nevoie. – Forme gramaticale: prez. ind. pers. 3 sg. acoperă și (nerecomandabil) acopere, pers. 3 pl. acoperă și (nerecomandabil) acopăr; conj. pers. 3 sg. și pl. acopere.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COPERI vb. IV v. acoperi.[1]
- Varianta coperi nu este menționată la intrarea acoperi. — gall
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACOPERI, acopăr, vb. IV. I. Tranz. 1. A pune peste un obiect sau peste o ființă ceva care să le ascundă vederii sau să le protejeze. Ea-și acoperă cu mîna fața (EMINESCU) ♦ A pune acoperiș unei clădiri. ♦ A fi așezat, a sta peste cineva sau ceva, învelindu-l, protejîndu-l sau ascunzîndu-l. Florile... Acopăr cu un strat de nea pămîntul (BENIUC). ♦ Refl. A căpăta sau a-și forma un strat învelitor. Marea... s-acopere de spume (ALECSANDRI). 2. A pune peste un obiect deschis ceva care să-l închidă, să-l astupe. Acoperi oala ca să fiarbă în abur (SADOVEANU). II. Fig. 1. Tranz. (Mil.) A apăra, a proteja. A acoperi retragerea trupelor. 2. Tranz. A ascunde, a tăinui. 3. Tranz. A acoperi în intensitate un zgomot, o melodie etc.; a înnăbuși. Vorbea tare, încercînd să acopere sunetul pianului (DUMITRIU) 4. Refl. și tranz. A corespunde perfect; a coincide; a (se) satisface. ◊ Expr. (Tranz.) A acoperi cheltuielile = a face față cheltuielilor. 5. Tranz. (Sport; franțuzism) A străbate o distanță. ◊ Expr. A acoperi terenul = a fi prezent în mod permanent în orice parte a terenului de joc. [Prez. ind. pers. 3: acoperă, conj. pers. 3: acopere] – Lat. acco(o)perire.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A SE ACOPERI se acoperă intranz. 1) A corespunde perfect; a se potrivi întocmai; a coincide. 2) fig. A fi cuprins total; a se umple. ~ de glorie. ~ de rușine. /<lat. acco[o]perire
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ACOPERI acopăr tranz. 1) (obiecte, ființe) A înzestra cu un înveliș exterior (în scop protector sau decorativ). 2) mil. (trupe, obiective etc.) A apăra, luând asupra sa atacurile inamicului. 3) (lucruri, persoane) A pune într-un loc ferit; a tăinui; a ascunde; a dosi. 4) (zgomote, melodii etc.) A face să nu se audă depășind în intensitate; a astupa. 5) (datorii bănești, cheltuieli etc.) A compensa în bani sau în natură; a achita. 6) sport (distanțe) A străbate de la un capăt la altul; a parcurge. ◊ ~ terenul a fi în permanență activ pe tot terenul de joc. /<lat. acco[o]perire
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
acoperì v. 1. a pune sau a întinde un ce peste altceva: a acoperi o casă; 2. a fi răspândit peste ceva: zăpada acopere pământul; 3. fig. a ascunde (în sens bun sau rău): a acoperi o greșală; 4. a se îmbrăca, a-și pune pălăria în cap: acoperiți-vă! 5. a se întuneca: cerul se acopere cu nori. [Lat. AD COOPERIRE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
acóper, a -i v. tr. (lat. ac-co-operire, cooperire, a acoperi; it. coprire, vpv. pg. cobrir, npv. kurbĭ, fr. couvrir, sp. cubrir. – El saŭ eĭ acopere [est], el saŭ eĭ acoperă [vest], să acopere. V. des-coper, opercul). Pun un lucru peste altu ca să-l ascund, ca să-l conserv, ca să-l ornez: a acoperi o casă cu trestie, zăpada acopere cîmpu, cîmpu e acoperit de zăpadă, casa e acoperită cu șindilă, florile acopereaŭ cîmpu. Fig. Apăr, protejez: acoper un loc. Ascund, tăinuesc: îmĭ acoper planurile. Scuz, justific: acoper o greșeală. V. refl. Mă îmbrac, îmĭ pun pălăria. Fig. Mă acoper de glorie, de rușine. Ceru se acopere, se întunecă. – Vechĭ cóper și înacóper. Azĭ în est și acúper, în vest și cóper, în nord acópăr.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
acoperire s. f., g.-d. art. acoperirii; pl. acoperiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
acoperire s. f., g.-d. art. acoperirii; pl. acoperiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
acoperire s. f., g.-d. art. acoperirii; pl. acoperiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
acoperi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. acopăr, 3 acoperă, imperf. 1 acopeream; conj. prez. 1 sg. să acopăr, 3 să acopere
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
acoperi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. acopăr, 3 acoperă, imperf. 3 sg. acoperea; conj. prez. 3 să acopere
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
acoperi vb., ind. prez. 1 sg. acopăr, 3 sg. și pl. acoperă, imperf. 3 sg. acoperea; conj. prez. 3 sg. și pl. acopere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
acoperi (ind. prez. 1 sg. acopăr, 3 sg. și pl. acoperă, conj. acopere)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
acoper, -pere 3 sg., -per 3 pl.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ACOPERIRE s. 1. v. învelire. 2. v. îmbrăcare. 3. v. astupare. 4. ascundere, mascare. (~ unei uși cu o perdea.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACOPERIRE s. 1. înfășurare, învelire, învelit, (pop.) învăluire. (~ cuiva cu un pled.) 2. îmbrăcare, învelire, învelit. (~ unui caiet.) 3. astupare, închidere. (~ deschizăturii.) 4. ascundere, mascare. (~ unei uși cu o perdea.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Acoperire ≠ destăinuire, dezvelire
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACOPERI vb. v. apăra, ascunde, feri, masca, ocroti, păzi, proteja, tăinui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACOPERI vb. 1. v. înveli. 2. v. îmbrăca. 3. v. astupa. 4. a ascunde, a masca. (Perdeaua ~ ușa.) 5. v. umple. 6. a scălda, a umple. (O sudoare rece îi ~ trupul.) 7. v. parcurge.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
acoperi vb. v. APĂRA. ASCUNDE. FERI. MASCA. OCROTI. PĂZI. PROTEJA. TĂINUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACOPERI vb. 1. a (se) înfășura, a (se) înveli, (înv. și pop.) a (se) coperi, (pop.) a (se) învălui, (înv. și reg.) a (se) astruca. (S-a ~ cu plapuma și s-a culcat.) 2. (Mold., Bucov. și nordul Transilv.) a privești. (Apa ~ morcovii din vas.) 3. a (se) îmbrăca, a (se) înveli, (înv. și pop.) a (se) coperi. (~ o carte.) 4. a (se) astupa, a (se) închide. (~ o deschizătură.) 5. a ascunde, a masca. (Perdeaua ~ ușa.) 6. a (se) încărca, a (se) umple, (prin nordul Mold.) a (se) puiezi. (Grădina s-a ~ de flori.) 7. a scălda, a umple. (O sudoare rece îi ~ trupul.) 8. (SPORT) a parcurge, a străbate. (Atletul a ~ distanța de 5 000 m în...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A acoperi ≠ a destăinui, a dezgoli, a dezvălui, a dezveli, a divulga
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A (se) acoperi ≠ a (se) descoperi, a (se) dezveli
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ACOPERIRE AERIANĂ misiue executată în special de aviația de vânătoare în vederea interzicerii pătrunderii mijloacelor de atac aerian ale inamicului la obiectivele apărate sau în raioanele acțiunilor de luptă ale altor categorii de aviație. A.A. asigură evitarea cercetării și lovirii din aer a forțelor, mijloacelor și obiectivelor proprii: grupări de forțe și mijloace dispuse pe comunicații rutiere, fluviale sau maritime, grupări de forțe și mijloace dispuse pentru acțiuni de luptă, treceri peste cursuri de apă. La A.A. pot participa aviația de vânătoare-bombardament înzestrată cu avioane capabile să ducă lupte aeriene și elicoptere de vânătoare amenajate pentru lupta împotriva elicopterelor de sprijin sau a celor ce transportă desant aerian inamic. A.A. se realizează prin interceptarea și nimicirea țintelor aeriene, folosind procedeele: „din poziția de serviciu în aer”, „din poziția de serviciu la aerodrom” sau „vânătoare liberă”.
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT335) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT335) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
acoperire, acoperirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) acoperi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Punere, așezare a unui obiect deasupra altuia pentru a-l înveli, a-l ascunde, a-l apăra etc. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- 1.2. Operație de aplicare a unui strat protector pe un obiect prin depunere, pulverizare, placare etc. DEX '09 MDA2 DEX '98
- 1.3. Accident de teren, pădure sau localitate care împiedică observarea inamicului. DEX '09 DEX '98
- 1.3.1. Măsură specială de protecție care asigură anumite acțiuni (de concentrare sau manevră) ale trupelor. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Trupe de acoperire. Acoperirea flancului. DLRLC
- Frontul de, acoperire se întindea pe vreo zece-cincisprezece kilometri. CAMIL PETRESCU, U. N. 6. DLRLC
-
- A avea acoperire = a fi acoperit pentru o acțiune săvârșită conform unor indicații precise. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 1.4. Ascundere a unei fapte (reprobabile). MDA2
- 1.5. Posibilitatea de a face față unor obligații, unei plăți, unei cheltuieli, de a lichida un deficit etc. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Acoperirea acestei sume se face eșalonat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Într-o serie de domenii, cum este producția utilajului necesar agriculturii noastre, industriei alimentare și industriei ușoare, producem peste 90% din necesarul pentru acoperirea nevoilor interne. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2564. DLRLC
- 1.5.1. Fond care asigură această posibilitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Întreabă la bancă dacă aveți acoperirea cecului. C. PETRESCU, A. 327. DLRLC
- 1.5.1.1. Acoperire în aur = stoc de aur și de alte active pe baza cărora băncile de emisiune asigură convertibilitatea bancnotelor. DEX '09 DLRLC
-
-
-
etimologie:
- acoperi DEX '09 MDA2 DEX '98
acoperi, acopărverb
- 1. A pune ceva peste un obiect sau peste o ființă cu scopul de a le ascunde sau de a le proteja. DEX '09 DLRLC
- Ș-a prins în palme capul... acoperindu-și fața. SAHIA, N. 72. DLRLC
- Ea-și acoperă cu mîna fața roșă de sfială. EMINESCU, O. I 82. DLRLC
- Somn... acopere ființa-mi cu-a ta mută armonie. EMINESCU, N. 44. DLRLC
- Dac-am văst (=văzut) că nu mai vii... Urîtul mi-l așternui, Cu dragul m-acoperii. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 144. DLRLC
- diferențiere (Despre obiecte sau ființe) A pune deasupra în scop de protecție, împodobire etc. MDA2
- 1.1. A fi așezat, a sta peste cineva sau ceva învelindu-l, protejându-l sau ascunzându-l. DLRLC
- Florile dalbe... Acopăr cu un strat de nea pămîntul. BENIUC, V. 38. DLRLC
- Cu mișcări scurte a dat drumul de pe el straielor sumare, care mai mult îl dezgoleau decît îl acopereau. SADOVEANU, N. F. 80, DLRLC
- [Buza] cea de deasupra se resfrîngea în sus peste scăfîrlia capului, iar cea dedesubt atîrna în jos de-i acoperea pîntecele. CREANGĂ, P. 240. DLRLC
- Deodat-aud foșnirea unei rochii... Iar mîni subțiri și reci mi-acopăr ochii. EMINESCU, O. I 119. DLRLC
- diferențiere A înveli de jur-împrejur. MDA2
-
- 1.2. A căpăta (sau a-și forma) la suprafață un strat învelitor. DLRLC
- Cerul s-a acoperit cu nori. DLRLC
- Marea frămîntată s-acopere de spume. ALECSANDRI, P. A. 70. DLRLC
-
- A se acoperi de glorie = a săvârși fapte mari de arme, a fi foarte viteaz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. A pune peste un obiect deschis ceva care să-l închidă, să-l astupe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acoperi oala ca să fiarbă în abur. SADOVEANU, N. F. 90. DLRLC
- 2.1. A pune acoperiș unei clădiri. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- A acoperit casa cu tinichea. DLRLC
- Trenul intră între căsuțe acoperite cu carton gudronat, paie și șindrile. DUMITRIU, B. F. 88. DLRLC
- Un bordei acoperit cu paie. ODOBESCU, S. III 18. DLRLC
-
-
- 3. A aplica un strat de material pe suprafața unui obiect pentru a-l proteja, a-l face mai rezistent la uzură etc. DEX '09 MDA2
-
- A acoperi retragerea trupelor. A acoperi retragerea unei armate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 4.1. A se pune la adăpost prin măsuri și acte justificative. DEX '09 DEX '98
-
-
- Lucrurile nu puteau rămîne mult timp acoperite. Împărăteasa, de silă, de milă, fu nevoită a spune împăratului toată șiretenia. ISPIRESCU, L. 111. DLRLC
- 5.1. A ascunde o faptă (reprobabilă). MDA2
-
- 6. A depăși în intensitate un zgomot, o melodie etc. DEX '09 DLRLCsinonime: înăbuși
- Eleonora vorbea tare, încercînd să acopere sunetul pianului. DUMITRIU, B. F. 44. DLRLC
- Un ropot de aplauze acoperi ultimele cuvinte ale oratorului. BART, E. 286. DLRLC
- 6.1. Copleși. MDA2sinonime: copleși
-
- 7. A se umple. MDA2sinonime: umple
-
- Definiția propusă se acoperă perfect cu sensul cuvântului. DLRLC
- A acoperi nevoile de consum ale unei colectivități. DLRLC
- Se îndoia că sînt acolo atîția gologani cîți să acopere datoria țăranului. PAS, L. I 142. DLRLC
- Stamati reuși să mai facă un împrumut ca să acopere cheltuielile. BART, E. 256. DLRLC
- A acoperi cheltuielile = a se achita de datoriile făcute. DEX '09 DEX '98
- A face față cheltuielilor. MDA2
-
-
- 9. A străbate o distanță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Alergătorul a acoperit distanța de 1500 de metri într-un timp record. DLRLC
- A acoperi terenul = a fi permanent prezent pe terenul de joc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- acco(o)perire DEX '09 MDA2 DEX '98