acoluthie (< gr. ἀϰολουθία „slujbă, orânduială, oficiu”, din vb. ἀϰολουθέω „a urma, a însoți”; lat. ordo) 1. Ordine sau dispunere a serviciului liturgic în ansamblul și în înlănțuirea părților sale componente, mai puțin serviciul liturgic. 2. Colecție de cântări din principalele slujbe bis., cu excepția liturghiei*. V. ordo.