2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aciolat2, ~ă a [At: MDA ms / P: a-cio-lat / Pl: ~ați, ~e / E: aciola] Care s-a aciuat.

aciolat1 sn [At: MDA ms / P: a-cio-lat / Pl: ~uri / E: aciola] (Îvp) Aciuare.

aciola vr [At: HEM 188 / P: a-cio-la / Pzi: aciol, ~lez / E: ns cf aciua] (Îvp) A se aciua.

ACIOLÁ, aciolez, vb. I. Refl. (Rar) A se aciua. – Cf. aciua.

ACIOLÁ, aciolez, vb. I. Refl. (Rar) A se aciua. – Cf. aciua.

ACIOLÁ, aciolez, vb. I. Refl. (Rar) A se aciua, a se oploși. În mahalaua noastră abia se aciolase cîțiva săteni de pe la Sohat. DELAVRANCEA, S. 227. – Pronunțat: -cio-.

ACIOLÁ, aciolez, vb. I. Refl. (Rar) A se aciua, a se oploși, a se stabili. [Pr.: -cio-] – V. aciua.

acĭuĭéz, a acĭuĭá și aciŭá v. tr. (lat. accéllo, -áre adăpostesc în celulă, d. cella, célulă, cămăruță, poĭată. Din accello vin formele fără l, ca acĭŭĭez, ĭar din accellare vine acĭolez). Adăpostesc. Rar. Odihnesc, potolesc. V. refl. Un bordeĭ, în care se aciŭa cum putea (Sadov. VR. 2, 9, 309), se acĭŭase acolo (Rebr. 2, 61). În Vc. Arg. acĭolez și acĭurez. În Trans. și Olt. mă acĭuĭesc: rămas numaĭ cu căsuța, s’a acĭuit pe lîngă Paraschiva (Rebr. 2, 35). V. olejesc 2.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!aciolá (a se ~) (rar) (-cio-) vb. refl., ind. prez. 3 se acioleáză

aciolá vb. (sil. -cio-), ind. prez. 1 sg. acioléz, 3 sg. și pl. acioleáză


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

aciolat, -ă, aciolați, -te adj. arestat

Intrare: aciolat
aciolat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aciolat
  • aciolatul
  • aciolatu‑
  • aciola
  • aciolata
plural
  • aciolați
  • aciolații
  • aciolate
  • aciolatele
genitiv-dativ singular
  • aciolat
  • aciolatului
  • aciolate
  • aciolatei
plural
  • aciolați
  • aciolaților
  • aciolate
  • aciolatelor
vocativ singular
plural
Intrare: aciola
  • silabație: a-cio-la
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aciola
  • aciolare
  • aciolat
  • aciolatu‑
  • aciolând
  • aciolându‑
singular plural
  • aciolea
  • aciolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aciolez
(să)
  • aciolez
  • aciolam
  • aciolai
  • aciolasem
a II-a (tu)
  • aciolezi
(să)
  • aciolezi
  • aciolai
  • aciolași
  • aciolaseși
a III-a (el, ea)
  • aciolea
(să)
  • acioleze
  • aciola
  • aciolă
  • aciolase
plural I (noi)
  • aciolăm
(să)
  • aciolăm
  • aciolam
  • aciolarăm
  • aciolaserăm
  • aciolasem
a II-a (voi)
  • aciolați
(să)
  • aciolați
  • aciolați
  • aciolarăți
  • aciolaserăți
  • aciolaseți
a III-a (ei, ele)
  • aciolea
(să)
  • acioleze
  • aciolau
  • aciola
  • aciolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aciola

  • 1. rar A se aciua.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aciua oploși stabili un exemplu
    exemple
    • În mahalaua noastră abia se aciolase cîțiva săteni de pe la Sohat. DELAVRANCEA, S. 227.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Cf. aciua
    surse: DEX '98 DEX '09