2 intrări

3 definiții

aciná1 vr [At: PAȘCA, GL. / Pzi: acín și -nez / E: nct] (Reg) A se speria foarte tare.

aciná2 vi [At: BL IV 64 / Pzi: 3 -nă / E: nct] (Reg; d. lună) A răsări târziu după apusul soarelui.

aciná, acinéz, vb. I refl. (pop.) a-și găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se adăposti, a se oploși, a se aciola, a se agesti.

Intrare: acinare
acinare
substantiv feminin (F113) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acinare acinarea
plural acinări acinările
genitiv-dativ singular acinări acinării
plural acinări acinărilor
vocativ singular
plural
Intrare: acina
verb (V201) infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) acina acinare acinat acinând singular plural
acinea acinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) acinez (să) acinez acinam acinai acinasem
a II-a (tu) acinezi (să) acinezi acinai acinași acinaseși
a III-a (el, ea) acinea (să) acineze acina acină acinase
plural I (noi) acinăm (să) acinăm acinam acinarăm acinaserăm, acinasem*
a II-a (voi) acinați (să) acinați acinați acinarăți acinaserăți, acinaseți*
a III-a (ei, ele) acinea (să) acineze acinau acina acinaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)