2 intrări

3 definiții

aciná1 vr [At: PAȘCA, GL. / Pzi: acín și ~nez / E: nct] (Reg) A se speria foarte tare.

aciná2 vi [At: BL IV 64 / Pzi: 3 -nă / E: nct] (Reg; d. lună) A răsări târziu după apusul soarelui.

aciná, acinéz, vb. I refl. (pop.) a-și găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se adăposti, a se oploși, a se aciola, a se agesti.

Intrare: acina
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • acina
  • acinare
  • acinat
  • acinatu‑
  • acinând
  • acinându‑
singular plural
  • acinea
  • acinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • acinez
(să)
  • acinez
  • acinam
  • acinai
  • acinasem
a II-a (tu)
  • acinezi
(să)
  • acinezi
  • acinai
  • acinași
  • acinaseși
a III-a (el, ea)
  • acinea
(să)
  • acineze
  • acina
  • acină
  • acinase
plural I (noi)
  • acinăm
(să)
  • acinăm
  • acinam
  • acinarăm
  • acinaserăm
  • acinasem
a II-a (voi)
  • acinați
(să)
  • acinați
  • acinați
  • acinarăți
  • acinaserăți
  • acinaseți
a III-a (ei, ele)
  • acinea
(să)
  • acineze
  • acinau
  • acina
  • acinaseră
Intrare: acinare
acinare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acinare
  • acinarea
plural
  • acinări
  • acinările
genitiv-dativ singular
  • acinări
  • acinării
plural
  • acinări
  • acinărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)